Ignoranța autorităților poate duce la tragedii. 28% dintre podurile din România sunt mai vechi de 100 de ani

Un contract important a fost atribuit deja firmelor care au lucrat la Lutca, și care câștigă majoritatea proiectelor din județ.

Vedem cum alte poduri cu grave probleme primesc doar o spoială, în ciuda expertizelor care vorbesc despre lucrări ample de consolidare.

La o lună de la prăbușirea podului de la Lutca, pe șantierul altui pod cu probleme găsim același constructor și același proiectant. Darcons, firma fostului vice de județ a câștigat și această lucrare, dar între timp a intrat în insolvență.

Expertiza în acest caz recomandă reparații capitale și consolidare. Ce face Consiliul Județean Neamț?

Citește și

Cum a ajuns Ionel Arsene, unul dintre ultimii baroni locali, să conducă în Neamț, un județ sărac

O fimă aparținând aceluiași Rotaru, alături de MAVGO Holding, sunt printre societățile câștigătoare ale unui proiect de 440 de milioane de lei pentru refacerea drumurilor și podurilor județene, obiective ce asigura conectarea la rețeaua TEN-T. Pentru acest proiect, prin Anghel Saligny s-au alocat județului Neamț 140 de milioane de lei, iar din salba de poduri ce vor fi refăcute face parte podul de la Tupilați vechi de 50 de ani.

În SEAP există o expertiză din 2017, care a expirat și care vorbește despre lucrări ample de consolidare și chiar de construirea a unui nou pod. În documentele CJ se prevedere doar punerea lui în siguranță, iar pentru asta s-au alocat aproximativ un milion și jumătate de euro.

Programul Anghel Saligny a trimis în Neamț 1,4 miliarde de lei. La nivelul întregii țări se vor cheltui peste 12 miliarde de euro. Bani care ar trebui să scoată la lumină satele și comunele din România. Iar asta se va întâmpla doar dacă autoritățile înțeleg că fondurile sunt pentru comunități și nu pentru propriile afaceri.

Vedem cum s-a dezvoltat o comună din Gorj cu fondurile guvernamentale, însă înainte facem un popas în Vrancea, la podul de la Vadu Roșca. O lecție despre cum ignoranța autorităților poate duce la tragedii. Podul construit în anii 70 fusese grav afectat de inundațiile din 2005. N-a fost niciodată monitorizat și urmărit, iar când s-au alocat bani pentru refacerea lui, oamenii din zonă au sperat că vor avea în sfârșit o cale sigură de acces. Doar că, la două luni de la începerea lucrărilor o parte din tablier a căzut.

Incidentul face acum obiectul unei plângeri depuse la DNA în care actualul președinte al Consiliului Județean, Cătălin Toma, este acuzat de abuz în serviciu pentru că a semnat ordinul de începere a lucrărilor, deși la dosar avizele de la mediu și ape nu erau în regulă.

În 2018, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, cere o expertiză a podului afectat și de inundațiile din 2005. Primăria Vulturu emite autoritățilie de construcție în 2020, an electoral, iar fostul șef de județ anunță începerea lucrărilor.

La dosar nu există avizul de gospodărire a apelor, doar o notificare care expirase și nici cel de la mediu. În toamnă, alegerile sunt câștigate de liberalul Cătălin Toma, care este înștiințat că de la dosar lipsesc avize.

Romeo Iordache e directorul departamentului de investiții din Consiliulul Județean Vrancea și suține că, deși expertiza expirase, avizele fuseseră luate când era valabilă.

La începerea lucrărilor, constructorul a deviat cursul apei pe jumătate de albie, ca să lucreze pilonii. După trei luni de la începerea lucrărilor, o bucată s-a prăbușit.

La fața locului i-am găsit pe constructor și proiectant. Făceau verificări la celălalt picior de pod.

Dacă podul ar fi fost monitorizat în timp, activitate ce cade în sarcina Consiliului Județean, experții și-ar fi dat seama că sunt probleme.

La Vadu Roșca, Consiliul Județean a construit un pod temporar, pentru ca oamenii să nu fie obligați să ocolească 15 kilometri.

După câteva zile de la vizita noastră, pe 31 iulie, și podul provizoriu a fost distrus de viituri.

Din cele peste 20.000 de poduri și podețe din România, peste 80% sunt făcute în perioada comunistă și majoritatea își ating limita de exploatare. Ministerul Transporturilor ar trebui să monitorizeze mai ales podurile cu risc de prăbușire, 700 la număr.

Senzorii colectează informații privind comportamentul podurilor și pot pune autoritățile în gradp. În Caraș Severin, doar norocul a făcut că podul să rămână în picioare după ce un picior s-a înclinat.

Confirm unui raport al Curții de Conturi, 28% dintre poduri sunt mai vechi de 100 de ani, iar 41,6% au o vechime cuprinsă între 50 și 100 de ani. Durata normală de funcționare a podurilor și podețelor feroviare a fost stabilită la 40 de ani.

Autoritățile județene sunt responsabile să verifice structura podurilor aflate în patrimoniul lor. Și, pentru asta, au bani de la Guvern. Un miliard și jumătate de lei a alocat Guvernul primarior și președinților de Consilii Județene prin PNDL, ca să-și refacă infrastructură de poduri. Și ideal ar fi fost să fie cheltuiți cu rost.

La Cleja, în Bacău, unii oameni sunt revoltați că banii s-au cheltuit fără rost. Primarul spune că a pus podul acolo pentru că, poate în viitor, va exista o linie de transport public care va trece pe acolo.

Satele româneșți au fost de multe ori scena pe care s-au risipit milioane de euro. Dar există și locuri în care programul național de dezvoltare locală a transformat complet nu doar satele, ci și oamenii lor.

Într-o ținută lejeră, de vară, primarul comunei Runcu face o trecere în revista a programului PNDL care pentru comuna lui a fost mâna cerească. Optsprezece milioane de lei au intrat în comuna Runcu și au luat drumul școlilor, grădinițelor sau rețelelor de apă potabilă și canalizare. Tot cu bani din programul guvernamental a fost construit un centru de sănătate și au fost asfaltate drumuri comunale și județene. Cum a reușit să închidă toate șantierele într-un an?

Adrian Cîmpeanu, primarul comunei Runcu: ”Perseverăm. Noi stăm stăm foarte mult pe teren, toată lumea stă pe teren, ne mutăm pe șantier, la primarie, stăm pe șantier, seara facem mapa. A doua zi facem ședința operativă, vedem ce nu s- realizat și este imposibil. Nu se poate altfel ”.

Memoria telefonului e plină de fotografii și filme făcute în timpul lucrărilor. Când s-a construit podul peste sohodor primarul și oamenii din subordine au fost inclusiv noaptea să ude asfaltul proaspăt turnat.

Primarul din Runcu a înțeles că el și comunitatea lui sunt beneficiarii lucrării. Că banii de la Ministerul Dezvoltării sunt ai lor și că nu-și permit să-I risipească în lucrări făcute de mântuială. Vorbește repede, de parcă n-ar avea timp să stea la discuții. În realitate așa e. Nu pierde vremea, pentru că timpul înseamnă bani.

Primul proiect finanțat prin PNDL a fost alimentarea cu apă potabilă cu o finanțare de peste două milioane și jumătate de lei.

După ce a tras rețele de apă, a trecut la asfaltarea drumurilor.

Cîmpeanu a cerut prin caietul de sarcini o garanție de 10 ani pentru drumuri. Așa se explică faptul că nu există fisuri în șosele. Pentru că nimeni nu-și permite să facă o lucrare de mântuială dacă știe că 10 ani trebuie să-l întrețină. Recent, a inaugurat un drum făcut cu fonduri europene, recepționat cu doi ani înainte de termen.

Dupa ce a asfaltat și ultima uliță din sat, primarul a înțeles că n-are timp să-l piardă. S-a dus la fostul președinte al Consiliului Județean și i-a cerut să-i predea bucata de drum ce traversează satele și comuna lui ca să rezolve situația. Peste 8 milioane de lei au fost alocate lucrării.

Are un compartiment solid cu oameni care știu să scrie proiecte de finanțare. N-a ratat niciun program prin care ar fi putut aduce bani în comună.

N-a surprins pe nimeni procentrul de 93 la sută cu care Grigore Cimpean a fost ales primar la ultimele alegeri. E la al patrulea mandat, iar oamenii au căpătat încredere, că au văzut viteza cu care se mișcă lucrurile. Un exemplu de om gospodar care a înțeles că banii sunt ai oamenilor. Că e loc și pentru firmele care fac afaceri corect.

Că programul național de dezvoltare locală ar fi putut pune țara pe piloni solizi de dezvoltare dacă nu existau autorități corupte și firme de casă servite din banii noștri.