Răsturnare de situaţie în Dosarul Mineriadei din iunie 1990. Rechizitoriul a fost anulat
Your browser doesn't support HTML5 video.
Victimele acelor evenimente sângeroase cred că tergiversarea aceasta este, de fapt, o gură de oxigen pentru fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu, trimiși initial în judecată pentru infracţiuni împotriva umanităţii.
Decizia Curții Supreme poate fi atacată cu contestație, iar procurorii militari au anunțat deja că vor contesta această decizie. CITIȚI aici decizia completă!
Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în luna iunie 2017.
”Din acest dosar, practic lipsește cam 80 % din ceea ce s-a făcut în perioada 2005-2007, ei rezumându-se doar la 14 persoane vinovate, care nici pe acelea nu le-au pus corect sub urmărire, adică n-au făcut procedura corect, și atunci, sigur, că un dosar incomplet, judecătorul n-are ce să facă decât să-l dea înapoi. Eu nu-l acuz pe Iepure pentru decizia de azi, eu îl acuz pe Constantin Iepure, judecător de Înaltă Curte pentru că și-a permis să ne țină un an și jumătate, doar el un an și jumătate, în detrimentul acestor oameni care au venit la termene, care au venit cu speranță la Înalta Curte, crezând că în sfârșit li se face dreptate, iar acum află că de fapt avem un rechizitoriu bun de aruncat la gunoi.” - a declarat, miercuri dimineață Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989.
Încă de la debutul acestui proces, atunci când dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată, avocatul lui Ion Iliescu a invocat mai multe excepții, spunând că procurorii militari care au instrumentat acest dosar nu ar fi respectat procedura și nu ar fi luat la vremea respectivă avizele necesare pentru ca fostul președinte Ion Iliescu să poată fi urmărit penal.
Acesta este unul dintre motivele pentru care judecătorul de cameră preliminară, după 2 ani de dezbateri și 4 amânări succesive a dispus anularea rechizitoriului și, implicit, restituirea dosarului la Parchetul Militar.
Multe dintre victimele mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost prezente în sala de judecată și s-au declarat revoltate de această decizie, spunând că au așteptat mult prea mult, aproape 29 de ani, pentru ca justiția să facă lumină în acest caz.
Aproximativ 1300 de oameni au avut de suferit în perioada 13-15 iunie 1990. Toți așteaptă ca justiția să spună cine sunt vinovații pentru acele fapte.
Dacă această decizie de restituire a dosarului la Parchetul Militar va fi menținută și după judecarea apelului, atunci vor trece poate și 3 ani până când dosarul Mineriadei va reveni la Instanța Supremă, iar de acolo rămâne de văzut dacă vom avea vreodată răspunsul la întrebarea ”Cine sunt vinovații”.
Dosarul Mineriada
Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.