Dosarul ”Mineriada”. SRI, Jandarmeria și Guvernul, introduse ca părți responsabile

mineriada din 1990, mineri cu poza lui Ion Iliescu
Getty

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus introducerea mai multor instituţii ale statului, printre care Guvern, SRI, Jandarmerie, Parchetul General, ca părţi responsabile civilmente în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990".

"Admite, în parte, cererile formulate având ca obiect introducerea în cauză de părţi responsabile civilmente. Dispune introducerea în cauză a următoarelor părţi responsabile civilmente: statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul Român de Informaţii; Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Guvernul României; Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Economiei; Academia de Poliţie 'Alexandru Ioan Cuza'; Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului; Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; Societatea Comercială Doosan IMGB SA", se arată în decizia instanţei.

Aceste instituţii ar putea plăti daune victimelor Mineriadei, în cazul unei decizii a Instanţei supreme.

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Citește și
centenar
“100 de ani în 100 de zile”. 1997 - Miron Cozma este arestat pentru mineriada din septembrie 1991
Românii vor plăti mai mult dacă dispar aceste produse. Ce a spus ministrul Agriculturii

Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Conform hotărârii luate de preşedintele CPUN, prim-ministrul, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de persoane din conducerea FSN, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi SRI.

Procurorii mai arată că forţele de ordine au făcut uz de armă cu muniţie de război, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane, iar alte 3 fiind rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.

Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

 

Articol recomandat de sport.ro
S-a aflat cauza morții: ce a condus la decesul iubitului Arynei Sabalenka
S-a aflat cauza morții: ce a condus la decesul iubitului Arynei Sabalenka
Citește și...
“100 de ani în 100 de zile”. 1999 - O nouă mineriadă cu confruntări violente. Papa Ioan Paul al II-lea vine în România
“100 de ani în 100 de zile”. 1999 - O nouă mineriadă cu confruntări violente. Papa Ioan Paul al II-lea vine în România

Campania Ştirilor PRO TV "100 de ani în 100 de zile" ajunge în anul 1999.

“100 de ani în 100 de zile”. 1997 - Miron Cozma este arestat pentru mineriada din septembrie 1991
“100 de ani în 100 de zile”. 1997 - Miron Cozma este arestat pentru mineriada din septembrie 1991

Campania Știrilor Pro TV "100 de ani în 100 de zile" ajunge astăzi în anul 1997, când țara noastră a traversat o uriașă criză.

Dosarul Mineriadei s-ar putea întoarce la Parchet. Reacția lui Ion Iliescu
Dosarul Mineriadei s-ar putea întoarce la Parchet. Reacția lui Ion Iliescu

Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 s-ar putea întoarce la Parchetul Militar chiar înainte să înceapă judecata propriu-zisă.

Procesul ”Mineriada”. Virgil Măgureanu, întâmpinat cu huiduieli. Un bărbat a leșinat
Procesul ”Mineriada”. Virgil Măgureanu, întâmpinat cu huiduieli. Un bărbat a leșinat

Dosarul mineriadei din iunie 1990 a început cu stângul la Curtea Militară de Apel. Sala a fost neîncăpătoare pentru sutele de oameni citaţi ca victime sau urmaşi ai celor care au murit sau au fost bătuţi crunt în timpul Mineriadei.

Recomandări
Fugarul Cătălin Cherecheș este în drum spre România. Fostul primar din Baia Mare, condamnat la 5 ani de închisoare
Fugarul Cătălin Cherecheș este în drum spre România. Fostul primar din Baia Mare, condamnat la 5 ani de închisoare

Fostul primar al municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheş a fost preluat din Germania şi se află în drum spre România, pentru executarea pedepsei cu închisoarea, fiind condamnat la cinci ani de detenţie pentru luare de mită.  

Se întorc ninsorile. ANM a emis informare de vremea rea pentru toată țara
Se întorc ninsorile. ANM a emis informare de vremea rea pentru toată țara

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, marţi, o informare de vreme rea, cu precipitaţii slabe, dar şi ninsori la munte, însoţite de rafale de vânt, valabilă până joi seara, la nivelul întregii ţări.

„Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a murit”. Ambasada Regatului Unit obligată să dezmintă informaţiile false
„Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a murit”. Ambasada Regatului Unit obligată să dezmintă informaţiile false

Zvonuri despre moartea regelui Charles al III-lea au înfuriat Ambasada Regatului Unit în Ucraina, după ce informaţii false au circulat în masă pe reţele de socializare şi în unele publicaţii ruseşti şi au determinat-o să reacţioneze în mod oficial.