Ferme românești modernizate cu bani europeni. Ce fel de roboți rezolvă problema crizei forței de muncă
Your browser doesn't support HTML5 video.
Așa stau lucrurile în fermele românești modernizate cu fonduri europene. Crescătorii vin cu cel mult 50% din suma necesară, restul, se aprobă pe bază de proiect. Urmăriți un nou episod al campaniei „EU Yes la vot”.
În județele cu pășuni vaste, din centrul țării, găsim multe ferme zootehnice retehnologizate. Sunt unități agricole în care s-au întors de la oraș tinerii, care iau locul părinților și bunicilor. Vin cu idei și cu dorința de a accesa bani europeni, după ce au văzut online sau în realitate cum stau lucrurile în alte țări. Așa că își iau roboți care le ușurază treaba și le rezolvă problema crizei de muncă. Au însă nevoie de firme de consultanță serioase, cu oameni corecți și cu experiență.
Între Râșnov și Zărnești, la poale de munte, într-o zonă cu multe pășuni, funcționează o fermă zootehnică.
Aici doi soți tineri, Mădălina și Octavian au accesat tot atâtea proiecte europene. Unul de 900.000 de euro, cu care au cumpărat un tractor și alte utilaje pentru muncile câmpului, dar cea mai importantă achiziție, susțin tinerii, a fost un robot ultramodern de muls. A costat 500.000 de euro și este așa cum au văzut prin mai multe ferme din Olanda și Germania, pe care le-au vizitat în vremea când visau și ei la asemenea investiții. Au doi copilași pe care îi cresc la ferma unde obțin lapte bio, certificat.
Soții Radu fac parte dintr-o cooperativă cu fermieri bio din județ și prin intermediul asocierii, laptele produs de ei și muls cu finanțare auropeană a ajuns și pe masa copiilor din școlile din Brașov, prin programul Laptele și Cornul.
Mădălina se implică activ, ea se ocupă de robot și îl laudă ca fiind un calculator complex, care rezolvă o mulțime de sarcini.
Mădălina Radu: „Arată când vacile sunt bolnave, robotul este o făbricuță în sine, face si un clasament al vacilor, cat de productive sunt, ne arată cât lapte dă fiecare mamelon, ne arată perioadele de călduri”.
Animalele poartă la cât un guler care e legat wireless, la robotul de muls. Dacă e vreuna mai băgăcioasă și vrea să fie intre la turnicheți, ca să primească recompensa dulce, mai devreme de cele șase ore între mulsuri, aparatul o detecteaază și nu îi permite intrarea, pentru a face loc altor surate.
Octavian Radu, fermier: „Înainte aveam șase oameni doar la muls, acum mai avem doar doi oameni, în toată ferma. E foarte eficient, se face o mare economie”.
Pentru că e multă birocrație, chiar și tineri fiind au apelat la un consultant, din cadrul cooperativei. Fiecare proiect este laborios și trebuie respectat la virgulă, altfel, finanțarea poate fi anulată. Pentru totți cei care au primit deja fonduri, a fost singura șansă de dezvoltare, declară consultantul.
Aurel Blaj, consultant, reprezentant Cooperativa Agricolă Bio Carpathia: „Fără bani nerambursabili nu ne putem dezvolta, creditarea nu e o soluție pentru micii fermieri...”.
Roboți de muls, roboți de furajare plus alte sisteme de automatizare în orice fermă pot fi achiziționate cu bani europeni, pe o axă pentru digitalizare, prin PNRR. Fiecare fermier poate primi până la un plafon de trei milioane de euro, iar bugetul alocat programului de digitalizare se ridică la 150 de milioane de euro.