Învățământul în sistem online, un eșec încă din prima zi. Zeci de mii de elevi au primit "interzis" la educație
Your browser doesn't support HTML5 video.
Dacă nu se va găsi repede o soluţie, efectele vor fi devastatoare. Potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, un an pierdut de şcoală, înseamnă venituri, cu până la 10 la sută mai mici, pentru tot restul vieţii.
Cu o furcă în mână, Frăsinel vântură în bătătură fânul pentru animale. Are șapte ani iar anul acesta s-a înscris în clasa întâi.
Şcoală unde ar fi trebuit să înveţe este în scenariul galben şi doar jumătate dintre copii merg fizic la ore. Restul ar trebui să înveţe online, de acasă.
El nu are însă o tabletă ori un laptop. În loc să desprindă tainele abecedarului, munceşte în gospodărie.
Critița Hâncu, bunica lui Frăsinel: "Învaţă online. Nici internet n-am tras, n-am tras nimica eu. Nu îi mai dăm la şcoală că suntem săraci şi nu avem bani să le luăm tablete".
250 de mii de tablete a promis că va cumpăra Guvernul pentru copiii care au început şcoala online. Licitaţia s-a lovit însă de birocraţie şi de incompentența unor funcţionari.
Statul a achiziţionat - într-un final - doar 80 de mii de astfel de dispozitive. Cei din Ministerul Educaţiei recunosc că peste 12 la sută dintre elevi au început şcoala online fără un laptop ori o tabletă.
Liliana Andone, părinte: "Nu ştiu ce-o să facem. Eu, de exemplu, am şase copii. N-o să îmi permit să le cumpăr la toţi şase tablete ca să lucreze prin online."
Marian Ghinea este primar în Vânători - judeţul Galaţi. Nevoia de tablete a elevilor nu a fost pentru el o prioritate şi nu a găsit bani ca să le cumpere.
Marian Ghinea, primar Vânători: "Nu am avut prevăzute astfel de cheltuieli. Nu aveam încă banii, trebuie să avem banii. Deocamdată aşteptăm să vedem cu ce poate să ne ajute Guvernul."
În toată ţara, o sută de mii de elevi au început şcoala în sistem online. În Bivolari - Iaşi sunt peste patru sute. Jumătate dintre copiii de aici nu au nici măcar un telefon mobil în familie.
Ana Maria Matei este în clasa a VI-a. Stă într-o casă veche, fără apă şi lumină, iar pentru ea cursurile online un vis imposibil.
Ana Maria Matei, elevă: "O să cer temele de la copii, de la colegii mei. Îmi pare foarte rău că nu mă duc la şcoală."
Constantin Țîru, director școală Bivolari: "Vom pune temele în plicuri sigilate. Vor veni părinţii, prin rotaţie, vor lua temele şi la o săptămână le vor aduce în apoi la şcoală."
În Bucureşti, lipsa tabletelor din şcoli i-a în scos în stradă pe reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor. În faţa Ministerului Educaţiei, tinerii au afişat pancarte pe care au scris "Porcii zboară, scoala începe, elevii tot nu au tablete" şi "Ne-aţi tăiat accesul la educaţie".
În Bistriţa, o sută de părinţi s-au strâns în faţa şcolii după ce au aflat că elevii vor fi mutaţi la o altă unitate de învăţământ.
Anul trecut - cu câteva luni înainte să se declanşeze pandemia de coronavirus - în România, potrivit unui studiu UNICEF, peste 28 la sută dintre şcoli nu aveau infrastructura necesară elevilor să se poată spăla pe mâini cu apă şi săpun. Interesele ascunse şi autorităţile incompentente au contribuit la acest dezastru. Zeci de şcoli au început şi anul acesta cursuruile cu toaletele în curte.
Pe lângă aceste probleme, a apărut - acum - riscul îmbolnăvirii cu coronavirus.
În prima zi de şcoală, la colegiul Naţional Militar din Albă Iulia, patru elevi au fost confirmaţi pozitiv cu COVID-19.
Cornel Sandu, Inspector General școlar ISJ Alba: "40 au fost carantinați în incinta colegiului militar, în acele internate cu mai mulţi în cameră."
Tot în Albă, la seminarul teologic începutul de an şcolar a fost amânat după ce doi profesori s-au infectat.
Potrivit datelor cetralizate de Ministerul Educaţiei, în toată ţara, 106 profesori sunt în spital cu COVID-19. Alte 293 de cadre didactie sunt în carantină.