România trece la ora de vară 2024: dăm ceasurile cu o oră înainte. Când renunțăm la această practică

În emisfera nordică, obiceiul este să ne ajustăm ceasurile cu o oră înainte, de obicei la sfârșitul lunii martie sau în aprilie, și să le întoarcem cu o oră înapoi la sfârșitul lunii septembrie sau în octombrie. Anul acesta, se trece la ora de iarnă pe 27 octombrie.

România trece la ora de vară

România trece la ora de vară la finalul lunii martie. În acest fel, vom avea parte de o oră în minus de somn, însă vom avea parte de zile cu mai multă lumină pentru a profita de serile de vară.

În felul acesta, 31 martie 2024 devine cea mai scurtă zi a anului, având doar 23 de ore. Ideea de oră de vară a fost sugerată inițial într-un eseu scris de Benjamin Franklin în 1784. Mai târziu, în 1907, englezul William Willett a propus să se dea ceasul înainte cu 80 de minute în mișcări de câte 20 de minute. O dată în aprilie și apoi invers, în septembrie.

În 1909, Camera Comunelor din Marea Britanie a refuzat un proiect de lege privind ora de vară primăvara.

Acum, aproximativ 70 de țări folosesc ora de vară, adică aproximativ 40% din țările de pe glob. De exemplu, Germania a început să folosească ora de vară în timpul Primului Război Mondial pentru a economisi energie. Alte țări au început să îi urmeze exemplul, inclusiv SUA.

În SUA, fiecare stat, în afară de Hawaii și Arizona, respectă ora de vară. Europa, o mare parte din Canada și o parte din Australia implementează ora de vară. Rusia și Asia nu fac acest lucru.

Legislația UE prevede ca ceasurile din toate statele membre să se dea înapoi cu o oră în ultima duminică din octombrie și să se dea înainte cu o oră în ultima duminică din martie.

Excepție face Islanda, singura țară care nu își schimbă ora, dar respectă fusul orar al Europei de Vest pe tot parcursul anului.

Cum resimțim schimbarea orei

Schimbarea ceasului poate provoca perturbări ale ceasului nostru intern, cunoscut sub numele de ritmul circadian.

Ajustarea ceasului cu o oră înainte pentru ora de vară în primăvară înseamnă de obicei să pierzi o oră de somn. Acest lucru te poate face obosit.

Oboseala cauzată de pierderea unei ore de somn poate fi suficient de deranjantă în sine, dar pentru unele persoane, trecerea la ora de vară poate avea consecințe mult mai serioase.

Un studiu suedez a descoperit că riscul de a suferi un atac de cord crește în primele trei zile lucrătoare după trecerea la ora de vară în primăvară.

În zilele de luni după ce se schimba ora au fost înregistrate mai multe accidente de muncă, iar leziunile au fost mai grave în comparație cu alte zile de luni.

Se crede că oboseala indusă de schimbarea ceasului este principala cauză a creșterii accidentelor de trafic în ziua de luni de după trecerea la ora de vară.

Începutul orei de vară a fost, de asemenea, legat de avorturi spontane pentru pacienții de fertilizare in vitro.

De asemenea, trecerea la ora de iarnă înapoi poate declanșa afecțiuni psihice, inclusiv tulburarea bipolară și tulburarea afectivă sezonieră (TAS), cunoscută și sub numele de depresie de iarnă.

Un studiu danez a descoperit o creștere cu 11% a cazurilor de depresie după schimbarea orei înapoi, toamna. Cazurile au dispărut treptat după 10 săptămâni.

Un studiu australian a constatat că ratele de sinucidere la bărbați au crescut în zilele de după schimbarea orei în primăvară și toamnă.

Chiar dacă perturbarea ritmului circadian poate avea efecte serioase, majoritatea studiilor constată că acestea trec în zilele următoare după trecerea la ora de vară.

La fel cum pierderea unei ore de somn în primăvară poate avea un efect negativ, câștigarea unei ore de somn poate avea efectul opus:

În ziua de luni după tranziția la ora de iarnă în toamnă, ratele de atacuri de cord scad.

Oboseala poate scădea productivitatea, concentrarea și starea generală de bine.

Există câteva modalități simple de a face mai ușor gestionarea schimbării orei:

Ajustează-ți ceasul biologic și trezește-te puțin mai devreme decât de obicei în săptămâna dinaintea trecerii la ora de vară. Acest lucru face mai ușor să te ridici din pat luni dimineață.

Mănâncă un mic dejun sănătos imediat după trezire. Mâncarea îi transmit corpului tău că este începutul zilei.

Plimbă-te în lumină. Lumina soarelui și exercițiul fizic ajustează ceasul biologic.

Ajută copiii să se adapteze punându-i să se culce puțin mai devreme în săptămâna premergătoare schimbării orei.

Când s-ar putea renunța la schimbarea orei

Comisia Europeană și-a dezvăluit propunerea de a aboli schimbarea orei în septembrie 2018, în urma unei consultări publice în care o majoritate covârșitoare dintre cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care au participat au cerut să se pună capăt acestei practici. Propunerea a fost apoi aprobată de către membrii Parlamentului European în prima jumătate a anului 2019.

De atunci, au avut loc mai multe probleme. De la războiul Rusiei din Ucraina, care a dus la creșterea prețurilor la energie și alimente la niveluri record, până la COVID-19 și valurile sale succesive și neîncetate care au ucis peste un milion de oameni numai în UE.

Renunțarea la această practică nu este ușoară și necesită multe decizii la cel mai înalt nivel.

În prezent, există trei fusuri orare în Europa, cu majoritatea țărilor folosind Timpul Europei Centrale ca timp standard. Alte 10 țări folosesc Timpul Europei de Est și trei folosesc Timpul Europei de Vest.

Logic, timpul ar trebui să fie setat în funcție de meridiane. Regatul Unit și Marocul, de exemplu, sunt aliniate, dar țările europene situate geografic între ele pe aceleași meridiane, inclusiv Franța, Germania și Benelux, sunt o oră înainte.

Acest lucru datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Când trupele naziste au invadat Țările de Jos, Belgia și Franța, au cerut să treacă la ora germană. Revenirea la ora anterioară după înfrângerea Germaniei naziste a fost considerată prea perturbatoare.

Dictatorul spaniol Francisco Franco, între timp, a aliniat țara sa la ora germană după o întâlnire cu Adolf Hitler.

Acum, întrebarea este din nou pe masă și țările UE ar trebui să rezolve problema între ele, conform Comisiei.

"Depinde de statele membre să determine timpul legal pe care doresc să îl aplice, deoarece efectele acestei alegeri sunt susceptibile să depindă de situația geografică a țării", a declarat un oficial al Comisiei pentru Euronews.

"Prin urmare, fiecare stat membru este cel mai bine plasat pentru a face această evaluare, luând în considerare scenariile posibile pentru a alege timpul legal permanent, efectele acestora, rezultatele dialogurilor naționale și consultările cu alte state membre", au adăugat ei.

Primul pas pentru țările UE este dacă să rămână la ora standard - adică ora de iarnă - sau să aleagă ora de vară.

Coordonarea este esențială pentru a asigura că vecinii direcți care împart meridianele aleg același timp standard și, prin urmare, "evită un mozaic de fusuri orare, astfel încât să fie mai mult sau mai puțin aranjat într-un mod uniform, care să nu perturbe piața și comerțul între statele membre," a declarat Ariadna Guell, coordonatoarea Inițiativei de Utilizare a Timpului Barcelona pentru o Societate Sănătoasă, pentru aceeași sursă.

Inițiativa a venit cu propria sa propunere care ar vedea țările europene împărțite în patru fusuri orare diferite, în mare parte bazate pe ora de iarnă actuală.

Pentru a relua discuțiile, subiectul trebuie să fie pus pe agenda țării care deține președinția rotativă a Consiliului European.

Ultima dată când subiectul a fost discutat a fost în timpul președinției finlandeze în a doua jumătate a anului 2019.

Momentan, nu se știe când se vor relua discuțiile, mai ales că ar fi necesar un interval de unu-doi ani după un acord pentru a se asigura că serviciile de transport, inclusiv trenurile și zborurile, își pot adapta programele.