Peste un milion dintre voturile exprimate la alegerile locale și europarlamentare 2024 au fost nule. Care este explicația

„S-au pierdut ca niște șosete în mașina de spălat”, a acuzat opoziția care vorbește despre fraudarea alegerilor. Iar șeful autorității electorale care a organizat alegerile prezintă alte cifre decât cele din statisticile oficiale.

Dacă însumăm voturile nule de la alegerile europarlamentare și locale de duminică, sunt peste 1 milion de buletine care nu au fost luate în considerare după numărătoarea oficială.

Este și cazul acestor alegători care au pus șampila pe candidați inventați pe moment - Scooby Doo sau Perry Ornitorincul.

Un vot este considerat nul dacă opțiunea alegătorului nu este evidentă, adică nu a ștampilat deloc buletinul sau, dimpotrivă, mențiunea votat apare în mai multe patrulatere ori în afara acestora.

Citește și

Ce se întâmplă în sectoarele 1 și 2, după ce actualii primari au acuzat fraudarea alegerilor. Ar fi dispărut 1.000 de voturi

Septimiu Pârv, expert în buna guvernare: ”Ne-am uitat la secții. Sunt unele care au 60-70% dintre secții nule. Chiar au fost nule sau s-au completat aiurea procesele verbale?”

Opoziția a vorbit și despre situații în care alegătorii au primit buletine deja ștampilate sau despre secții în care au dispărut un număr de buletine pentru ca să apară în plus într-o altă secție.

Cristian Seidler, vicepreședinte USR: ”De parcă ar fi șosete pierdute în mașina de spălat sau teme mâncate de pisică. Este o creștere spectaculoasă. Față de alegerile euro din 2019, s-au prezentat la urne cu 133 de mii de rom mai puțini, dar nr voturilor nule este cu 213 mii mai mare.”

Cele mai multe voturi nule apar consemnate în datele parțiale legate de europarlamentare. Pe site-ul autorității electorale, în procesele verbale provizorii, sunt peste 488.000 de voturi nule. Președintele AEP invocă însă alte cifre, mult mai mici.

Toni Greblă, președinte Autoritatea Electorală Permanentă: ”Procentul de voturi nule e 3,14, ca cifra ele sunt 248.000 , ca cifra pare mare, dar procentul este 3,14%, comparativ cu 2,86% cât a fost în 2019”.

În plus, șeful AEP susține că procentele mari sunt justificate și de numărul mai mare de alegători care s-au prezentat la urne comparativ cu ultimele alegeri.

Experții în bună guvernare sunt însă de părere că legea ar trebui modificată astfel încât voturile să fie renumărate automat de câte ori apar astfel de inadvertențe.