Financial Times scrie despre ”a doua revoluţie a României”: ”Consecințe îngrijorătoare inclusiv pentru UE”
Un ultranaţionalist care l-a lăudat pe Putin a răsturnat ordinea postcomunistă şi este pe punctul de a prelua puterea în România, scrie joi jurnalistul Alec Russell, editor de politică externă la Financial Times.
Potrivit News.ro, articolul său de opinie se intitulează „A doua revoluţie a României” și arată ce implicaţii grave s-ar putea produce în România, dar şi în UE.
În primele luni tulburi după ce România şi-a răsturnat şi executat dictatorul comunist în 1989, opozanţii clicii de apropiaţi ai partidului care preluaseră puterea cutreierau străzile Bucureştiului scandând „singura soluţie - altă revoluţie”. Erau puţini şi zdrenţuiţi. Dorinţa lor nu s-a îndeplinit niciodată. Dar societatea care fusese pusă în genunchi spre sfârşitul sumbrei guvernări a lui Nicolae Ceauşescu s-a angajat curând, deşi lent, în deschiderea şi reformarea instituţiilor pentru a adera mai întâi la NATO şi apoi la UE.
Treizeci şi cinci de ani mai târziu, se desfăşoară un fel de a doua revoluţie. Implicaţiile sunt cele mai grave pentru România şi pentru cele două partide centriste care au guvernat pe rând şi adesea cu prea multă îngăduinţă, dar există consecinţe îngrijorătoare şi pentru UE, scrie Financial Times (FT).
Un ultranaţionalist carismatic care l-a lăudat pe rusul Vladimir Putin şi se opune acordării de noi ajutoare Ucrainei, care s-a dezlănţuit împotriva NATO, a UE şi a corporaţiilor multinaţionale, a ieşit de pe margine pentru a prelua conducerea în sondaje înaintea votului de duminică pentru preşedinţie.
Călin Georgescu, un pedolog în vârstă de 62 de ani, a folosit multe dintre trăsăturile şi tacticile recentului val de populism naţionalist din întreaga lume. El a postat pe TikTok imagini cvasi-mistice cu el călare pe un cal alb, cu slabe ecouri ale eroilor din legendarele zile de glorie ale ţării sale din Evul Mediu, notează FT.
El îşi acoperă retorica cu un limbaj mesianic, invocându-l pe Dumnezeu şi, implicit, misticismul Bisericii Ortodoxe Române, care încă are o influenţă asupra unor părţi ale populaţiei, adaugă cotidianul financiar britanic.
Adversarii lui Georgescu au profitat de laudele sale din trecut pentru liderii fascişti ai României din anii 1930 şi începutul anilor 1940. Ei sunt „eroi naţionali”, a spus cândva Georgescu. Sentimentul că fantomele anilor 1930 au fost răscolite i-a indignat pe moderaţi, însă concentrarea lui Georgescu asupra trecutului recent este cea care a aprins acest foc de paie.
Pentru majoritatea susţinătorilor săi, ceea ce rezonează este mesajul său anti-sistem, împotriva deciziilor UE, a vaccinărilor - România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare Covid din UE - şi a corupţiei elitelor, menţionează FT.
De-a lungul celor trei decenii şi jumătate, foştii comunişti care au condus iniţial ţara s-au transformat într-un partid social-democrat care prezidează un guvern adesea împotmolit în scandaluri de corupţie. Din când în când, aceştia au fost eliminaţi la urne de un partid de centru-dreapta, care a avut, de asemenea, un palmares oarecum plin de probleme.
„Există multă nemulţumire şi tensiuni acumulate în societate”, a declarat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO până în septembrie, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
„Cele două partide mari nu reuşeau să ofere rezultate. Există o impresie de corupţie, oboseală şi mare eşec”, a spus Geoană, citat de FT.
Geoană, care a fost ministru de externe şi lider al Partidului Social Democrat (PSD) în anii 2000 şi 2010, l-a cunoscut pe Georgescu când pedologul era unul dintre consilierii săi. El părea atunci pro-occidental, înainte de a aluneca spre extremă şi de a îmbrăţişa un discurs ultranaţionalist.
În calea lui Georgescu se află un politician liberal novice, Elena Lasconi, care, la fel ca Georgescu, a ajuns în mod neaşteptat în turul al doilea cu 19,2 % din voturi, faţă de 22,9 %.
Sondajele de opinie sugerează că ea este în frunte, deşi sunt considerate nesigure şi depind de cum votează susţinătorii PSD. Ceea ce este clar este că el a construit o coaliţie largă a celor dezamăgiţi, inclusiv a multor români care lucrează în alte părţi ale UE.
„Mulţi români au sentimentul că sunt cetăţeni de mâna a doua în străinătate, inclusiv antreprenorii şi elita educată”, spune Geoană.
„Ei au sentimentul că România nu este tratată cu respect. Aşa atrage Georgescu cu mitologia sa naţionalistă, creând un personaj din manualul lui Putin, înotând într-un lac îngheţat şi călărind un cal”, a explicat Geoană.
Georgescu l-a salutat pe Putin ca fiind „un om care îşi iubeşte ţara”, menţionează FT.
Dacă va fi ales, el se va alătura liderilor Ungariei şi Slovaciei ca fiind critici faţă de o mare parte a agendei UE, inclusiv, în cazul său, faţă de tranziţia ecologică şi faţă de sprijinul acordat de blocul comunitar Ucrainei.
Dar România a privit întotdeauna spre Vest, nu spre Est, şi, spre deosebire de fostele republici sovietice, precum Moldova şi Georgia, nu are o minoritate rusofonă şi nici legături istorice cu Moscova, observă FT, reamintind că în timpul Războiului Rece, România s-a despărţit de Moscova.
„Impresia mea este că Georgescu însuşi nu este pro-Rusia”, spune Cristian Pîrvulescu, profesor de ştiinţe politice. „Susţinătorii săi sunt naţionalişti, nu pro-ruşi, dar nici pro-ucraineni”, adaugă analistul.
Un ecou mai clar al Moldovei, unde Moscova a sprijinit partide politice pro-ruse, ar putea fi finanţarea campaniei TikTok a lui Georgescu. Consiliul de Securitate al României a declarat miercuri că România a fost vizată de „atacuri ruseşti hibride agresive” în alegeri şi a pus la îndoială sursa de finanţare a campaniei lui Georgescu, având în vedere că acesta a declarat că nu a cheltuit nimic, menţionează FT.
„Este începutul unui nou ciclu al istoriei”, constată Geoană cu regret. „Nu am acordat suficientă atenţie punctului de vedere al omului de rând”, adaugă el. Este un mesaj care a rezonat în acest an în partidele învinse din întreaga lume, conchide FT.
