De ce a validat BEC candidaturile lui John-Ion Banu-Muscel și Sebastian Popescu, deși sunt suspiciuni de semnături false
Listele depuse la Biroul Electoral Central, iscă discuţii. Există deja două plângeri penale, pe numele a doi candidaţi, pentru suspiciunea de falsificare a semnăturilor atașate.
Pe de altă parte, spre deosebire de alte state europene, în țara noastră, pentru a candida, este nevoie de datele și semnăturile a 200.000 de cetățeni.
Experţii şi independenţii spun că nu sunt ușor de obținut, în perioada scurtă prevăzuta de lege, doar că BEC nu are autoritate să stabilească dacă sunt sau nu autentice.
Alegeri 2025
14:22
Nicușor Dan îi amenință cu plângeri penale pe cei care au distribuit pliante electorale în care e susținut de Klaus Iohannis
11:06
Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi au fost întrebaţi cum vor reacţiona dacă Rusia atacă România. Ce au răspuns
10:57
CTP, după dezbaterea candidaților la prezidențiale: „Măcar Ceaușescu nu era un derbedeu unsuros”
10:16
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția și care sunt candidații la alegerile din 2025
Pe listele depuse de candidatul John-Ion Banu-Muscel, cei de la BEC au observat asemănări între scrisul de mână al susținătorilor și semnăturile acestora.
John-Ion Banu-Muscel, candidat la prezidențiale: „Când te duci la un cetățean în fața blocului, la apartamentul lui, unii nu vor să scrie adresa lui, zice, scrie dumneata, îți dă cartea de identitate. După părerea mea, sunt foarte multe.”
Iar pentru Sebastian Popescu, BEC spune că în dreptul persoanei care a întocmit toate listele este menționat același nume - adică cel al candidatului -dar și că unele liste sunt făcute într-o singură zi în localități aflate la mare distanță una de cealaltă.
Sebastian Popescu, candidat la prezidențiale: „Toate listele de semnături sunt asumate de către mine, ca și președinte și candidat la prezidențiale. Acest lucru nu este un fals. Asta nu înseamnă că eu le-am adunat.”
Cu toate acestea, legea spune clar că declarația de la finalul listei trebuie semnată de cel care a întocmit-o, adică a strâns efectiv semnăturile.
BEC a lansat modelul listei de susținători pe 20 ianuarie. Tot de atunci, competitorii politici au avut undă verde să înceapă colectarea de semnături. Pentru a fi luată în considerare semnătura, pe lângă nume și prenume, cei care şi-au dat adeziunea au fost nevoiți să își divulge şi datele din actul de identitate, ceea ce a îngreunat procesul de colectare. În plus, cum la noi în țară numărul de semnături este mare comparativ cu alte țări, cresc şi suspiciunile de fraudă.
România, campioană la numele semnăturilor
De pildă, în Austria este nevoie de 6.000 de semnături, în Portugalia de cel mult 15.000, iar în Cehia de 50.000.
Septimius Pârvu, Expert Forum: „România are printre cele mai mari cote, valori pentru acest număr de semnături. Problema e când introduci un număr foarte mare trebuie să îl și verifici. Și verificarea.. unele țări au un mecanism de a verifica în registrele electorale, spre exemplu, să vezi dacă persoana respectivă există. În România este mai degrabă o formalitate.”
Odată cu o decizie a Curții Constituționale din 2019, BEC nu are competența legală să stabilească dacă semnăturile sunt false sau nu și, implicit, să respingă candidaturi pe baza acestui criteriu. Așa că membrii Biroului au validat dosarele celor doi candidați, dar au făcut plângeri penale la Parchet, instituția abilitată să facă verificări, precum expertiza criminalistică a scrisului. Falsul în declarații se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
.webp)
