A „stat sub radar” și a „păcălit” sondajele. Cum era cotat Călin Georgescu în urmă cu o lună

Călin Georgescu a reușit să intre în cel de al doilea tur al alegerilor prezidențiale cu 22,94% dintre opțiunile de vot, după ce a obținut sprijinul a 2.120.404 români. Alături de el în „finala” pentru Cotroceni a intrat și Elena Lasconi, cu 19,17%, după ce a strâns 1.772.503 voturi.

Acest prim scrutin al alegerilor prezidențiale din 2024 a marcat și o premieră în politica post-decembristă, Partidul Social Democrat aflându-se în situația în care nu trimite un candidat în cel de al doilea tur, ceea ce l-a făcut pe Marcel Ciolacu să renunțe la președinția formațiunii.

TikTok, „motorul” campaniei lui Călin Georgescu

Ascensiunea meteorică a lui Călin Georgescu în preferințele românilor se datorează prezenței sale pe TikTok, acolo unde promovarea sa a fost realizată de o rețea misterioasă care s-a activat coordonat în urmă cu două luni, potrivit unei analize Expert Forum.

Hashtag-ul Călin Georgescu (#calingeorgescu) a câștigat astfel, din septembrie până acum, 120 de milioane de urmăritori pe TikTok. ”Explozia de vizibilitate pare creată brusc şi artificial, exact la fel ca sondajele în care a explodat deodată cu un scor între 8-10%”, indică cercetarea realizată de Expert Forum.

Citește și

Cristian Tudor Popescu: Ciolacu a luat mai puține voturi decât Viorica Dăncilă în 2019. Care e replica vechii găști Dragnea?

Cristian Tudor Popescu, nemilos față de Călin Georgescu: „Victoria lui e...”

Dincolo de orice teorii conspiraționiste, ascensiunea bruscă și atât de bine coordonată a unui personaj care are acum șanse foarte mari de a deveni președintele României ține de securitatea națională.

TikTok este cea mai puțin reglementată rețea socială, iar asta a contribuit decisiv la succesul lui Călin Georgescu. Așa a reușit gruparea care îl susține să îi facă o campanie electorală atât de eficientă, deși, declarativ, TikTok interzice politica.

„Poziția oficială a TikTok este că platforma nu acceptă reclame politice plătite, dar acest exercițiu de PR al lor e contrazis de realitatea în care majoritatea covârșitoare a conținutului rămâne nemarcat.

Mai mult decât atât, conturile sunt verificate superficial: ele se declară de divertisment dar fac propagandă politică la vedere. Aceasta rămâne principala problemă pentru toate conturile cu conţinut politic analizate: nu au nicio trasabilitate în viața reală, dar creează conținut cu sute de milioane de vizualizări”, explică Expert Forum.

Folosind reglementările laxe de pe TikTok, Călin Georgescu a fost susținut de o rețea coordonată de conturi de promovare directă, care a activat acum 2 luni, concomitent, un grup plătit de influenceri care l-au promovat indirect pe Georgescu, fără a marca însă în niciun fel publicitatea plătită.

Evoluția lui Călin Georgescu în sondajele realizate în ultimele șase luni

„Marea surpriză” a alegerilor prezidențiale a trecut pe sub „radarul” sondajelor prezentate cu două zile înainte de ziua scrutinului. Acestea aveau rezultate diferite în ceea ce priveşte candidaţii cu şanse de a intra în turul al doilea împotriva lui Marcel Ciolacu, arată News.ro.

Un sondaj Verifield la comanda USR indică egalitate între George Simion şi Elena Lasconi, în timp ce un altul, realizat de The Center for International Research and Analyses (CIRA) susține că Simion e pe locul al doilea, cu 16,8%, urmat, la mică distanţă, de Nicolae Ciucă - 16,3%. Între timp, Călin Georgescu era creditat cu 10,6% din intenția de vot, sub jumătate din voturile pe care le-a obținut.

Primul sondaj în care Călin Georgescu a fost inclus de casele de sondare a fost cel de pe 22 octombrie, publicat de INSOMAR – AVANGARDE și care îl credita cu doar 1% din intenția de vot. În același timp, „finala” urma să se desfășoare între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, cu 28%, respectiv 19%. În continuarea clasamentului, George Simion - 16%, Elena Lasconi - 13%, Mircea Geoană - 11%, Cristian Diaconescu - 5%, Kelemen Hunor - 4%.

În sondajul de pe 11 noiembrie realizat de INSCOP Research, Georgescu a reușit să atragă 5,8% din intențiile de vot, asta în timp ce restul „clasamentului” arăta astfel: Marcel Ciolacu - 27,1%, Nicolae Ciucă - 17,7%, Elena Lasconi - 14,3%, George Simion - 11,9%, Mircea Geoană - 7,6%, Cristian Diaconescu - 4,9%.

Ziua de 14 noiembrie a adus două sondaje, ambele plasându-l spre coada clasamentului cu scoruri de doar o singură cifră. Mai exact, Georgescu avea 4% din intenția de vot. „Finala” prezidențială urmând să se desfășoară între Ciolacu și Simion (INSCOP Research), respectiv Ciolacu și Ciucă (CIRA).

O ușoară creștere a candidatului surpriză din turul doi al alegerilor prezidențiale a avut loc în sondajul din 16 noiembrie, realizat de Verifield la comanda USR. În această cercetare, georgescu avea 4,9%. Liderul PSD Marcel Ciolacu a primit atunci 26,3%, în creştere faţă de perioada 1-6 noiembrie, când avea un procent de 25,9%. Pe locul doi se află liderul AUR George Simion. Acesta ar fi votat de 18,8% dintre electori, în scădere faţă de începutul lunii, când avea un procent de 21,2%.

Tendința de creștere a lui Georgescu este surprinsă de sondajul de pe 21 noiembrie, în care Georgescu vea 6,2%. Creșterea sa meteorică pare prefigurată în ultimele sondaje, cel din 22 noiembrie, produse de Verifield și CIRA, ambele creditându-l cu 10,6%, asta în timp ce turul doi pentru Cotroceni urma să se desfășoare între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi sau George Simion.

„Surpriză” cu repetiție în alegerile românești

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale și faptul că această evoluție a preferințelor electoratului român a trecut pe sub „radarul” caselor de sondare nu reprezintă o premieră pentru politica românească. Situația candidatului independent amintește de o evoluție la fel de surprinzătoare la urne, cea din 2020 a Alianței pentru Unirea Românilor, formațiune al cărei președinte onorific Georgescu a fost și care a fost fondată cu doar un an înainte.

La scurt timp după anunțarea rezultatelor exit-poll, conform cărora AUR a obţinut 5,3% la Senat şi 5,2% la Camera Deputaţilor, românii s-au grăbit să caute pe internet mai multe informații despre supriza sondajului CURS-Avangarde. Astfel, AUR apărea pe primele poziții din Google Trends, serviciul gratuit al gigantului american în care se pot verifica cei mai căutați termeni pe propriul motor de căutare.

În cele din urmă, după centralizarea tuturor voturilor valabil exprimate, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-a dovedit, la fel ca Georgescu în 2024, marea surpriză a alegerilor. Astfel, formațiunea lui George Simion a obținut 9,17 % la Senat și 9,8 la Camera Deputaților.

AUR, s-a clasat pe locul 4 în alegeri şi a adunat voturi multe mai ales în judeţele din jumătatea de est a ţării. Cele mai mari scoruri le-a obţinut în Botoşani, Suceava şi Constanța, peste 14% din voturi. Totodată, AUR a avut în total 14 judeţe unde a luat mai mult de 10% din opţiuni. Şi dacă vreţi şi o altă perspectivă, e interesant de menţionat că în 20 de judeţe, deci aproape jumătate de ţară, AUR a obţinut mai multe voturi decât USR-PLUS, considerată acum a treia forţă politică.

„Succesul” lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale în cazul românilor din Diaspora a fost prefigurat de rezultatele AUR din 2020, atunci când formațiunea a reuşit să se claseze pe locul 3 în opţiunile electoratului după USR PLUS şi PNL. Mai mult decât atât, AUR a câştigat încrederea românilor care au votat în Italia, de pildă, unde a obţinut cele mai multe voturi, mai multe decât USR Plus sau PNL. În vreme ce în Spania a ieşit pe locul 2.

Ce spunea Cristian Tudor Popescu despre „surpriza” AUR din alegerile parlamentare din 2020

„AUR își are originile în Partidul Comunist. Așa cum a apărut AUR în peisajul acesta, după ce PSD-ul a lăsat deoparte subiectul ăsta antieuropean, naționalist feroce, românist până la cer, l-a luat AUR. Firește că a fost mai întâi PRM-ul, dar înainte de PRM a fost în interiorul Partidului Comunist Român, a apărut odată cu Ceaușescu, în interiorul partidului a apărut un AUR, atunci, în anii 70 - 80, care a întors comunismul pe dos, de fapt. Internaționalismul l-a transformat în naționalism, a venit cu niște idei mai degrabă neolegionare, decât comuniste, și de acolo se trage această linie care merge prin PRM, prin PSD în ultimii 3 ani și ajunge acum la AUR”, a explicat atunci gazetarul Cristian Tudor Popescu.

„De ce AUR a intrat în Parlament? AUR este urmașul României Mari. Pe fondul unui conspiraționism și a știrilor contrafăcute, care au dominat pandemia, au reușit să-și găsească un electorat. A reușit să smulgă PSD-ului, care preluase după 2004 electoratul de extremă dreapta, acest electorat. PSD-ul are în interior lideri de extremă dreapta, îi știm, veniți de la România Mare, electoratul îi urmase pe aceștia. Acum, unul din riscurile pe care și le-a asumat Ciolacu, și acest lucru trebuie spus, este că a renunțat parțial la acest electorat și la acest limbaj. Cineva a găsit nișa și a preluat votul”, a explica Cristian Pârvulescu.

Articol recomandat de sport.ro

Becali, îngrozit după eșecul lui Ciolacu la prezidențiale: de ce rezultatul e o mare lovitură pentru FCSB