Costel a plecat fără nimic în străinătate, iar acum are o afacere de succes. O englezoaică de 70 de ani i-a schimbat viața
Comunitatea românească rămâne cea mai numeroasă din Spania chiar dacă, de la an la an se tot micșorează. Cu toate că au afaceri acolo și locuințe, unii dintre conaționali renunță și se întorc în țară. Cei mai mulți nu mai reușesc să facă față traiului.
Deși mâncarea nu este neapărat mai scumpă ca în România chiriile și facturile cântăresc greu la final de lună.
Soții Bîrsanu s-au mutat în Spania acum 23 de ani. Pe atunci, fiica lor, Larisa, avea doar un an. Au început de la zero, dar ușor, ușor, au reușit să se ridice. Acum au o afacere în construcții, și-au cumpărat un apartament în Valencia și trăiesc viața la care au visat. Doar că un lucru este pe cale să se schimbe.
Dorul de casă îi readuce în România
Mama: Ea vrea acum să se întoarcă acasă...
Reporter: Și dumneavoastra vreți să mai rămâneți?
Tatăl: Deocamdată ne e bine aici. Avem muncă stabilă, suntem bine.
Mama: Ea nu se regăsește aici. Îi place România. Eu o înțeleg...
Reporter: Dar tu de la un an ești aici. Și cum de îți place România?
Fata: Aș vrea să mă întorc, nu doar dorul de țară, oportunitățile care sunt acum în România, mai ales pentru ce am învățat eu, marketing. Cred că sunt acum mai multe oportunități în România.
Cu gândul spre acasă trăiesc și soții Chițu, deși duc o viață bună în Spania.
Costel: „Ne-am întoarce. Poate nu chiar acum, dar am vrea să ne întoarcem. Acolo sunt rădăcinile noastre. Și cum zice și un verișor, mai trebuie udate și acolo, chiar dacă am prins un pic de rădăcini și aici”.
O englezoaică i-a schimbat viața lui Costel
După ani în care au muncit pentru alții, acum au o florărie cochetă în care au pus tot sufletul și recunoștința de care sunt capabili. Costel Chițu a venit în Spania fără nimic. O englezoaică, de 70 de ani i-a schimbat total drumul. Dintr-un livrator a ajuns un florist respectat în cartier.
Costel Chifu: „Eu voiam să fac livrări și ea mi-a zis "rămâi cu mine la magazin să te învăț florile". Și i-am zis că nu, eu nu, nu sunt florist. Și ea mi-a zis "vei fi florist așa cum mă numesc eu Wida". Se numește Jacqueline Wida. În memoria ei am pus numele Jacqueline la florărie și ne merge bine. Se vede că ne ajută și ea de acolo, de sus. Wida a murit. A fost dur. Doar la părinții mei am mai plâns așa”.
Teodora Chițu: „E o țară foarte, foarte frumosă. Dar economic vorbind, e greu deocamdată. Din această cauză tot mai multe familii de români se gândesc sau chiar își fac bagajele. Chiriile mari sunt factorul declanșator, în condițiile în care o familie plătește acum cel puțin 700 de euro pe lună fara utilități și mâncare”.
Declinul comunității românești a început în anul 2013 din cauza crizei economice din Spania care a afectat numeroase sectoare de activitate. Inclusiv construcțiile, domeniu în care lucrau foarte mulți români. Iar comunitatea a continuat să se micșoreze an de an și a ajuns, de la aproape 900 de mii de oameni, în 2012, la 645 de mii, anul trecut.
Totuși, românul e răzbătător și găsește soluții indiferent de situație. Deși viața în Spania s-a scumpit, ai noștri tot au trimis bani familiilor rămase în țară. În ultimul deceniu, sumele aproape că s-au dublat.
Remus trăiește în Valencia de 10 ani. Are o frizerie pe care o administrează împreună cu soția sa. Deși spune că în țară ar putea câștiga mai mult, viața în Spania e mai pe sufletul lui.
Remus: „Când am venit aici plăteam 450 de euro pe chirii, acum 850 de euro, iar săptămâna trecută proprietarul m-a anunțat că o mărește, dar cumva te descurc. Eu mă mulțumesc cu ce îmi oferă Spania pe moment”.
În ciuda neplăcerilor, comunitatea românească rămâne în continuare, cea mai numeroasă comunitate de străini din Spania.
