Fără pod peste Dunăre din cauza politicienilor cu acţiuni la bac. Primăria Galaţi a investit doar într-un clip de 12 secunde

Data publicarii: Marti 03 Octombrie 2017 19:54
Categorie: Un Fluviu de Prostie

De 20 de ani, se tot vorbeşte despre construirea unui pod peste Dunăre, la Brăila sau Galaţi. Avantajele ar fi uriaşe. S-ar scurtă drumul dintre Moldova şi portul Constanţa, iar accesul către Tulcea, şi Delta Dunării, ar fi mai uşor. Dar politicienii, au blocat acest proiect ,pentru că se scot bani frumoşi, din transportul cu Bacul peste Dunăre, acolo unde unii dintre ei, sunt desigur... acţionari.

Brăila. De aici şi până la vărsarea în mare, la Sulina, este Dunărea maritimă, cu şenal navigabil adânc pe care pot pătrunde navele mari. Portul Brăila e însă pustiu. Te întâmpina cu barje scufundate şi marinari care se uită curioşi de pe nave ruginite. Şi aceeaşi imagine încremenită este şi în Galaţi. În lipsa activităţii danele au fost acoperite de boscheţi. Din 20 şi ceva de macarale doar 2 lucrează. 

Dane abandonate Brăila

Singurele vase care merg în Brăila şi Galaţi sunt bac-urile încărcate până la refuz cu pasageri. Pe mal cozile sunt interminabile. Sunt zile în care se aşteaptă ore bune pentru a trece de pe un mal pe altul. Copii, bătrâni, stau în soarele torid pentru a trece peste Dunăre.

De 20 şi ceva de ani toate guvernele au promis un pod la Brăila. Şi acum se promite unul. Ar trebui să coste 500 de milioane de euro şi să fie lung de 2 kilometri. De-a lungul timpul incompetenţa şi interesle celor care deţin bacurile care traversează Dunărea au blocat proiectul. Traversarea Dunării e afacere de multe milioane de euro. 

Şofer la coadă la bac

Trist e faptul că de-a lungul timpului au fost proiecte pentru un pod în această zona. Toate au picat din vină politicienilor.

Viorel Ştefan este unul dintre actionarii bacului din Galaţi. A fost parlamentar în mai multe mandate şi ministru de Finanţe în guvernul Grindeanu. 

Viorel Ştefan: “Un pod trebuie să lege ceva de ceva. Atâta timp cât n-a fost un proiect mai amplu care să integreze şi construcţia unui pod. Idei au fost, în 2003 era discuţia să finanţeze chinezii proiectul. S-a renunţat la idee. S-a schimbat guvernarea în 2004 s-au resetat toate proiectele şi s-a înmormântat şi podul”.

Din 2014 Uniunea ne-a pus la dispoziţie pentru zona Deltei mai bine de un miliar de euro. Jumătate din bani sunt destinaţi construirii podului peste Dunăre dar până acum nu s-a întâmplat mare lucru şi cozile la bac rămân întinse pe sute de metri. Bani mulţi s-au investit în Galaţi, dar degeaba. La marginea oraşului, pe un câmp, primăria a cheltuit 4 milioane 5 sute de mii de euro pentru amenajarea unui parc industrial. Ideea era că firmele să primească terenul şi utilităţile de la primărie şi să se pună pe treaba.

Parcul industrial Galaţi se întinde pe 22 hectare de teren cât vezi cu ochii. Hectare aşezate chiar la marginea Dunării. Dunărea trece pe aici. În 13 ani, de când există acest loc aici n-a călcat nici măcar un investitor. Unul singur. Se alege praful.

parcul industrial Galaţi

Costică Voicu a fost directorul acestui loc ani la rând, plătit de primărie cu mai bine de o mie de euro pe luna. “Am avut investitori dar nu puteam să semnăm cu ei pentru că nu era documentaţia cadastrală, de abia anul trecut s-a făcut documentaţia cadastrală. Nu va mint. Până anul trecut terenul era în situaţia în care nu era intabulat”. Clădirea ridicată pe două etaje se dărâma. O furtună a luat acoperişul în iarnă.

De un an, Galaţiul e condus de Ionuţ Pucheanu . “Investitorii nu prea s-au înghesuit. Poate din necunoaşterea facilităţilor, din lipsa de promovare, poate din lipsa de disponibilitate pentru a comunica cu investitorii potenţiali”, spune primarul.

La 2 zile după întâlnirea noastră, primarul Pucheanu l-a demis din funcţie pe directorul Voicu dar parcul a rămas în acelaşi stadiu. L-am întrebat pe primar dacă navele de croazieră opresc în Galaţi.

Clădire ruinată în parcul industrial din Galaţi

Ionuţ Pucheanu, primarul oraşului Galaţi: “Acum dacă e să facem haz de necaz trebuie să recunoască că a oprit de vreo 2 ori aici la noi în port dar din păcate pentru că au avut loc decesuri pe nave şi procedura e de aşa natură...”

Primarul nici măcar nu ştie unde pot opri navele aici. “Vom avea un terminal pentru pasageri. Există unul. E mult prea mic şi inutilizabil din punctul nostru de vedere pentru ce încercăm să bifăm.”

Acum edilul e pus pe fapte mari. Vrea să facă din oraş un punct de atracţie. Într-un an a făcut o grafică animată de 12 secunde. A costat 38 de mii de lei. Mai are nevoie acum de 80 de milioane de euro pentru amenajarea falezei care în acest moment nu reprezintă o atracţie. Bani ar putea fi luaţi din fonduri europene dar faleza are mai mulţi proprietari, instituţii ale statului care nu sunt în stare să ajungă la o înţelegere.

Faleza din Galaţi

Altfel stau lucrurile în amonte.La intrarea în Viena, austriecii au rupt Dunărea în 2 în 1972 pentru a proteja capitală de inundaţii. Pe partea dreapta a a rămas dunărea veche pe unde trec navele. Iar pe partea stânga au construit un dig, Dunărea nouă, lung de 21 de km. Tot pământul pe care l-au scos la construirea digului l-au aşezat pe mijloc. Aşa a luat fiinţă celebra insula a Dunării din Viena, una dintre cele mai mari zone de agrement din Europa.

Radu Iftode lucrează în Viena. Iubeşte acest loc. “Aici vin după servici uşi citesc. În 20 de minute sunt aici de la birou.”

Dunărea în Viena

Aproape 2 sute de mii de turişti vizitează insula în fiecare zi pe timpul verii. Austriecii au adus nisip şi au amenajat plaje pe malul Dunării, aici sunt piste de bicleta, locuri special amenajate pentru grătar, parcuri nautice. Seară, malul Dunării devine neîncăpător. Oameni de toate vârstele ies pe faleză. Pe malul apei în spaţii construite din paleţi, vienezii plateaza legume.

Insula Dunării din Viena

Pentru austrieci Dunărea e politică de stat. Jan Muilerman este directorul departamentului de strategii din ministerul Transporturilor din Austria. “Pe Dunăre sunt multe locuri de văzut, dar că aceste locuri să funcţioneze trebuie să existe o organizare foarte bună, să existe porturi, să existe infrastructură. Astfel de oportunităţi de turism cred că sunt valabile şi în România”.

mizerie vărsată în Dunăre la Galaţi

Dar noi ne batem joc. La Galaţi după întâlnirea cu primarul Pucheanu, a plouat şi am primit o dovadă despre cât de mult apreciază autorităţile locale fluviul care le trece prin oraş. Mizeria din canalele Galaţiului e deversată direct în Dunăre.

Sursa: Pro TV

Dunare

Uniunea Europeană începe la Sulina, unde autorităţile aruncă gunoiul în Dunăre

Kilometrul 340, locul unde Dunărea se opreşte. Autorităţile dau vina pe sturioni

Fără pod peste Dunăre din cauza politicienilor cu acţiuni la bac. Primăria Galaţi a investit doar într-un clip de 12 secunde

Un port care stă să cadă și o industrie pusă în pericol. Cine sunt cei care își bat joc de Dunăre

Investiţii fără cap și autorități incapabile. Rețeta prin care ne batem joc de Dunăre, la "România, te iubesc"

Comoara ascunsă de pe Dunăre, ignorată de autorități. UE a vrut să ne dea bani s-o salvăm

Dunarea - un fluviu de prostie - 4

Canalul Dunăre-Bucureşti: ne-am bătut joc de miliarde de euro şi de mediu. Lecția dată de unguri

Situație dramatică în portul Corabia. La Ministerul Transporturilor, oamenii își bat joc de Dunăre

Bani cheltuiţi aiurea. De 9 ani, pontonul de la Calafat zace la mal şi toacă o avere în fiecare lună

Cel mai urât port de pe Dunăre se află în România. Peisaj ca într-un film apocaliptic

Unul dintre cele mai frumoase locuri din România, transformat într-un focar de infecție

Cei care ar trebui să promoveze comorile Dunării le distrug. Turiștii preferă Serbia