Ochiul romanesc de la Universitatea Stanford. Interviu cu Ludwig Galambos, romanul care ar putea reda vederea orbilor
Care este cel mai de pret simt pe care il aveti? 95% din ce stim despre lume aflam dintr-o privire. Vederea este un dar nepretuit pe care ajungem sa il valorizam asa cum se cuvine cand nu il avem.
Pentru cei care nu au vazut niciodata un rasarit de soare ori o floare, exista o tehnologie uimitoare care acum este perfectionata in laboratoarele din Sillicon Valley. Se intampla la cea mai celebra universitate de tehnologie din lume, iar in echipa exista un om cheie care face operatiunile cele mai fine la nivel microscopic. Si, da, este roman!
Apogeul tehnologiei nu inseamna telefoane FullHD, camere foto de 41 de megapixeli si procesoare performante octa-core. Tehnologia perfecta este... invizibila. Cea pe care nu o vedem neaparat, dar traieste prin noi, in noi, langa noi…. Suficienta filosofie.
Vederea este cel mai pretios simt al nostru. Ochiul este fereastra catre lumea in care traim, iar o imagine spune cat 1000 de cuvinte. Tehnologia la care viseaza milioane de oameni fara vedere este cea care o sa ii intregeasca in viitorul apropiat. Iar acest viitor e in mainile unui cercetator roman, care lucreaza la una dintre cele mai prestigioase universitati din lume.
Ludwig Galambos este cercetatorul roman de la Stanford, care vrea sa le redea pentru prima data vederea oamenilor nascuti orbi, cu ajutorul tehnologiei. Iar visul sau prinde deja contur.
Ludwig: "Orbul vede numai alb-negru, nu vede colorat pentru ca noi inca... Sunt receptori rosii sau glabeni sau albastri... Si l-am intrebat pe profesor si mi-a spus ca suntem foarte departe peste 20 de ani daca suntem capabili sa vedem care sunt receptorii rosii."
Reporter: "Puteti cel mult sa le oferiti alb negru."
Ludwig: "Da. Au fost capabili sa citeasca literele foarte mari. Au vazut o banana pentru prima data. Au stiut cum arata banana pentru ca au pipait-o, dar nu au vazut-o niciodata."
Sa intelegem mai bine cum se intampla minunea. Tot ce vedem ajunge sub forma de lumina prin cornee direct pe retina. Retina transmite mai departe impulsuri prin nervul optic direct spre creier. Asa vedem. E simplu, insa 40 de milioane de oameni nu se pot bucura de lucruri pe care noi restul le luam de bune.
Singurul loc de pe planeta unde se poate face un astfel de experiment este o universitate cu buget aproape nelimitat, de ordinul zecilor de miliarde. Ludwig lucreaza cu tehnologie atat de mica, incat nici macar nu se vede cu ochiul liber.
Primele teste au iesit bine. Senzorii imposibil de mici se implanteaza deja in ochi, dar nu in ochii oricui. In curand, incep probele avansate.
Ludwig: "Planuim sa facem primele teste chirugicale in urmatorii ani. Ideea este sa le oferim oamenilor o vedere suficient de buna, incat sa nu mai fie dependenti, sa poata sa citeasca si sa recunoasca fete."
Pentru o tehnologie care depaseste orice imaginatie, universitatea Stanford ofera totul. Salarii, laboratoare, resurse si aparatura din epoca spatiala.
Ludwig Galambos: "Dupa ce am facut diodele, le testam aici, mai departe sunt duse la facultatea de medicina sunt implamantate, sunt 5-6medici, sunt puse intr-un instrumente, face o incizie in ochi, o baga in retina si se exfoliaza. Sunt cateva sute de diode, astea sunt legate in serie, fiecare set, trebuie sa dea 1,5W si sunt activate de un laser, in fata ochiului, laser 900 nm care nu afecteaza vederea ochiului".
Insa in laboratoarele din Stanford nu intra oricine. Programarea se face cu saptamani in avans si respecta cu sfintenie.
Ludwig Galambos: "Imi setez ceasul atomic din Colorado la secunda. Cand ajunge la 0 pot sa imi pun numele meu sa apas enter, asa de ocupat e. Asta e. Tot timpul e ocupat sau stai de sase, astepti pe cineva care sa nu vina. In 15 pierzi rezervarea, sunt legi bune, nu se bate nimeni."
In Stanford se nasc tehnologii si idei care apoi devin afaceri de succes. In centrul lor de dezvoltare are acces oricine de pe planeta. Trebuie sa ai calificare pe aceste echipamente si bineinteles finantarea de ordinul miilor pana la milioane de dolari.
Ludwign Galambos: "Fiecare individ lucreaza la procesul lui, studenti, post-doctoranzi, companii private, chiar si de la Intel, ca nu ai aceeasi tehnologie. Cum fac companiile sa vina aici. Te duci la conducere, le explici ce vrei sa faci, trebuie sa treci de teste. Test scris, un training de o ora doua trei. Sunt 5 faze, scris citit."
Aici este cheia succesului. Universitatea Stanford este 100% privata, iar banii se fac numai de la companii si studenti. Sa nu uitam ca Universitatea e in cartierul Silicon Valley, locul de nastere al companiilor de renume din internet si tehnologie, iar cele mai multe dintre ele s-au nascut aici.
La Stanford sunt si o mana de studenti romani. Printre ei si Oana: "Eu sunt studenta la genetica. Ce ma preocupa cum sa folosim info si mate despre ADN."
Mai in gluma sau mai in serios, Oana si Ludwig ar putea schimba corpul uman. Ce ziceti de un ochi pe ceafa, la propriu...
Sa schimbi lumea nu e usor. Ludwig e aproape toata ziua prin Stanford. Si lucreaza de mai bine de douazeci de ani in Universitate: "Esti incurajat sa incerci lucruri care nu crezi ca pot fi facute."
12 miliarde de dolari transforma orice vis in idee, apoi in proiect si ii da viata. Echivalentul PIB-ului unei tari mici doar pentru cercetare in fiecare an, acestea sunt fondurile la dispozitia Stanford. Banii vin de la companii private si din afaceri rentabile. Stanford castiga sume frumoase si din propriile malluri sau din alte spatii inchiriate. In plus, companiile care iau nastere aici devin sustinatori si protectori ai Universitatii. Fara Stanford - Intel, Yahoo si Google nu ar fi existat. Sunt trei companii care angajeaza zeci de mii de oameni. Iar intr-o lume in care viitorul se poate schimba intr-o secunda, nu e usor sa inovezi.
Ludwig Galambos: "Mi-e greu sa tin pasul cu studenti care isi iau doctoratele la 21 de ani. Eu sunt cercetator. Am fost si profesor constultativ 4-5 ani, dar ca sa am pozitia respectiva fara doctorat. Trei profesori mi-au scris scrisoare de recomandare. Mi s-a oferit doctorat in Romania, lucram pentru alta firma, am venit la Stanford. Cei care au sanse, sa invete. Diploma nu ti-o ia nimeni. Si aici e o diploma buna. In pozitii de conducere, daca nu ai doctorat este un must."
Poate ca in zece ani, din cei 40 de milioane de nevazatori, jumatate vor putea deja sa vada. Si poate ar trebui sa ii multumim lui Ludwig.
Ludwig: "Natura le-a creat pe toate astea. Rolul nostru e sa le intelegem, sa le descifram cum functioneaza. Noi nu facem nimic altceva..."
ULTIMELE STIRI
