Angajatul lucra în cadrul companiei din 2022, iar incidentul a avut loc pe 16 mai 2025. În timpul programului, acesta lucra pe un șantier naval și a avut o ceartă cu un coleg, după care și-a părăsit locul de muncă fără să anunțe pe nimeni. În urma plecării sale, supervizorul a fost nevoit să îi preia atribuțiile, iar programul echipei a fost prelungit, relatează Noticias Trabajo.
De ce a fost acuzat bărbatul
Managerul șantierului l-a contactat telefonic, iar cei doi au convenit ca angajatul să nu se prezinte la serviciu luni, 19 mai. S-au întâlnit în aceeași zi și au stabilit ca acesta să rămână în concediu încă trei zile.
Pe 20 mai însă, angajatul s-a prezentat fără să anunțe la un alt punct de lucru, unde nu era repartizat. După ce i s-a explicat că prezența sa nu era necesară acolo, acesta a plecat.
Ulterior, compania a organizat o audiere prealabilă, iar pe 30 mai i-a comunicat angajatului concedierea disciplinară. Firma a susținut că acesta comisese două abateri foarte grave, prevăzute în contractul colectiv de muncă: abandonarea locului de muncă și fraudă, neloialitate sau abuz de încredere.
Inițial, Tribunalul pentru Litigii de Muncă nr. 1 din Ferrol a respins acțiunea angajatului și a considerat concedierea justificată. Acesta a contestat însă decizia la Tribunalul Superior de Justiție din Galicia, care i-a dat dreptate.
A părăsit locul de muncă, dar fapta nu a fost considerată suficient de gravă
Instanța a confirmat că angajatul și-a părăsit locul de muncă fără justificare, însă a stabilit că fapta nu putea fi încadrată drept o abatere foarte gravă care să justifice concedierea.
Potrivit contractului colectiv de muncă aplicabil industriei siderurgice din provincia A Coruña, abandonarea locului de muncă este considerată abatere foarte gravă atunci când provoacă un prejudiciu angajaților care implică un pericol grav pentru siguranță sau poate duce la un accident ori când produce un prejudiciu echivalent companiei.
În acest caz, instanța a constatat că plecarea angajatului a dus doar la preluarea unor sarcini suplimentare de către colegi și la prelungirea programului de lucru. Prin urmare, fapta a fost încadrată drept o abatere gravă, nu foarte gravă, iar sancțiunea maximă – concedierea – nu era justificată.
În ceea ce privește acuzația de fraudă sau neloialitate, judecătorii au apreciat că faptul că angajatul s-a prezentat la un alt punct de lucru a fost un comportament „nejustificat sau capricios”, dar nu a constituit nici măcar o abatere disciplinară. În momentul în care i s-a spus că nu poate lucra acolo, acesta a plecat.
În consecință, Tribunalul Superior de Justiție din Galicia a admis apelul angajatului și a declarat concedierea disciplinară nelegală. Compania trebuie să aleagă între reintegrarea acestuia, cu plata salariilor restante, și plata unei despăgubiri de 11.462,27 de euro. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea Supremă.
