Monumente HIDOASE: Ce nu stiai despre "Teapa din plin centrul Bucurestiului de 60 de miliarde"
Trec in fiecare zi pe langa el si ma intreb de fiecare data de ce este un monument atat de urat.
In plin centru al Bucurestiului sta tantos “testiculul strapuns de Teava” – monument care ar trebui sa aminteasca de eroii din’89.
“Teapa", „vector cu coronita”, “cartof tras in teapa”, "scobitoare cu maslina" „ghildusa piramida”, "teapa lui ghildus", „circumcizia ratata”, „monumentul cu penetrare”, "cutitul din inima lui Iliescu" „un creier pe bat”, „maslina-n scobitoare”, „nuca-n teapa”, “fleica-n frigaruie”, “cartoful revolutiei”, "teapa revolutiei", “teava si testiculul”, “teapa de 56 de miliarde”, "teapa de 60 de miliarde", "ou pe bat", “kitsch cu patalama”, - sunt cateva din proreclele pe care le-a strans monumentul semnat de Alexandru Ghildus.
“Isi merita reputatia pe deplin. Acest obelisc, ca sa-i spun asa, care este o lucrare mediocra a lui Ghildus, nu e decat un bibelou ridicat la scara.
Un bibelou cu o forma compozitionala foarte comuna. O gasesti din sticla optica in toate magazinele de cadouri din Beijing.
Este o lucrare confuza ca destinatie artistica, nu se intelege prea bine ce reprezinta”. Ce legatura are insa obeliscul cu Revolutia din 1989? Mihai Oroveanu sugereaza ca ar avea mai degraba legatura cu Revolutia Franceza. Este o strapungere!
Strapungerea intr-o revolutie trebuie sa aiba un sens. O strapungere de catre un element pozitiv a unui element negativ. Trimite la iconografia revolutiei franceze, cand rasculatii tineau in sulite capetele aristrocratilor decapitati. Lucrurile sunt foarte confuze.
Acele elemente vag figurale, ce sunt? Sunt niste forme vag umane, dar ce le justifica prezenta acolo? Nu poti sa faci un simbol foarte general si alaturi sa pui trei siluete. Acolo trebuia o lucrare demna, simpla.
Putea fi gasita o forma plata, nu o forma ofensiva, inalta, care se proiecteaza pe orice in jur. Sa faci acum un monument care sa pluteasca peste un trafic absolut neintrerupt si atat de aproape de spatiul de protectie al celuilalt monument, care este Biblioteca este foarte straniu”, spune Muzeului National de Arta Contemporana, Mihai Oroveanu pentru Gandul.
In 2004, pe ultima parte din mandatul lui Razvan Theodorescu la Ministerul Culturii, s-a organizat un concurs pentru crearea monumentului dedicat victimelor revolutiei, in cadrul caruia s-au inscris 15 proiecte.
Pe 16 martie a fost desemnata castigatoare lucrarea lui Alexandru Ghildus.
Pe 2 august 2004 s-a incheiat si contractul de 56 de miliarde, iar pe 15 decembrie, fostul presedinte Ion Iliescu si actualul presedinte Traian Basescu puneau piatra de temelie a viitorului monument. Dar s-a spus de multe ori ca nu juriul a ales proiectul lui Alexandru Ghildus, ci insusi ex-presedintele Ion Iliescu.
Nici cu amplasamentul monumentului nu a fost simplu. Ion Iliescu dorea monumentul in Piata Revolutiei, desi mai multi arhitecti, urbanisti si critici de arta au contestat respectivul amplasament. Comisiile de Urbanism ale Primariei Capitalei si Sectorului 1 au respins clar ideea ridicarii monumentului in Piata Palatului, din cauza ca amplasamentul s-ar fi ales fara un plan urbanistic pus la punct.
Oprescu a premiat "Teapa“ lui Ghildus
Alexandru Ghildus, creatorul Statuii Eroilor din Piata Revolutiei, edificiu cunoscut de bucuresteni sub numele de „Teapa lui Ghildus” sau „Cartoful”, a fost premiat in 2009 de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Motivul pentru care i-a fost inmanata diploma „In Honoris” este contributia acestuia la dezvoltarea orasului Bucuresti.
"Este un eveniment important pentru ceea ce inseamna viitorul artistic al Bucurestiului si sper ca astfel de evenimente sa schimbe putin impresiile oamenilor fata de creatia romaneasca”, a spus Alexandru Ghildus, sculptorul responsabil pentru Statuia Eroilor din Piata Revolutiei.
Acum vreo luna am observat o noua interventie pe "teapa lui Ghildus". E vorba de un semn facut cu vopsea rosie la baza cartofului.
Foto: Gandul
Etichete: Alexandru Ghildus,
Dată publicare:
