O declarație în acest sens, semnată de 39 de state, a fost adoptată la summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, potrivit Agerpres.
Declaraţia iniţiată de Franţa susţine discuţiile asupra unor măsuri pentru gestionarea şi reducerea riscurilor de securitate, dar prevede că acestea pot avea loc doar dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare şi pacea este restabilită.
Astfel de discuţii ar putea acoperi riscurile militare şi ameninţările hibride, inclusiv campanii de sabotaj şi de dezinformare.
Rusia a solicitat anterior restricţii privind prezenţa NATO în apropierea frontierelor sale.
Textul, intitulat „Declaraţie privind principiile-cheie ale securităţii europene”, subliniază, de asemenea, că deciziile privind Ucraina trebuie să implice Ucraina, iar cele despre securitatea Europei trebuie să-i implice pe europeni.
De asemenea, textul face apel la garanţii de securitate credibile şi robuste pentru Ucraina.
Declaraţia a fost adoptată după speculaţii că Washingtonul ar putea discuta despre noul cadru european de securitate direct cu Moscova, fără implicarea europenilor.
Negociatorul american Jared Kushner a prezentat un cadru bazat pe comunicare, transparenţă militară şi reducerea riscului de escaladare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat ceea ce a catalogat drept lipsa de disponibilitate a Europei de a discuta un viitor sistem de securitate, afirmând că ţările europene nu au numit nici măcar un negociator.
Armenia, Azerbaidjan, Bosnia-Herţegovina şi Elveţia sunt ţările membre ale Comunităţii Politice Europene care nu au semnat declaraţia.
Bulgaria este singurul stat membru al UE care nu a semnat declaraţia şi nu şi-a explicat până în prezent decizia.
