Un studiu realizat de Institutul de Tehnologie din Georgia arată că obiectul, considerat inițial un asteroid, își mărește viteza din cauza unui factor care nu are legătură cu gravitația, potrivit Metro.co.uk.
Roca spațială are aproximativ 11 metri lungime, fiind relativ mică, și efectuează o rotație completă în 5,35 minute. În prezent, se află la aproximativ 304 milioane de kilometri de Pământ.
Potrivit Agenției Spațiale Europene (ESA), obiectul va ajunge la o distanță de aproximativ 51,5 milioane de kilometri de planeta noastră în 2028, iar în 2039 se va apropia și mai mult, la mai puțin de 16,1 milioane de kilometri.
Obiectul ar putea fi, de fapt, o sondă spațială lansată în 1988
Cunoscut sub denumirea 1998 KY26, obiectul a fost identificat de profesorul de la Harvard Avi Loeb drept posibilă sondă spațială dispărută, nu un fragment de rocă cosmică.
Loeb a avansat ipoteza că ar putea fi, de fapt, sonda Phobos 1, lansată de Uniunea Sovietică în 1988, care a dispărut la câteva luni după începerea călătoriei sale spre Marte.
În 2023, după 25 de ani de observații telescopice, cercetătorii au constatat că 1998 KY26 se deplasează mai repede decât ar fi de așteptat.
Inginerii aerospațiali Korbin Hansen și Masatoshi Hirabayashi au concluzionat că această accelerare nu poate fi explicată printr-un fenomen natural cunoscut.
„Am stabilit că 1998 KY26 este, cel mai probabil, un asteroid deshidratat”, au scris aceștia în studiu.
Una dintre ipoteze, cea a unei așa-numite „comete întunecate”, sugera existența gheții în interiorul asteroidului, care s-ar transforma treptat în gaz, generând o ușoară propulsie.
Ce a ridicat semne de întrebare
Totuși, nu au fost observate nici coadă, nici nor de praf, iar obiectul este considerat prea cald pentru a păstra gheață. Temperatura sa este estimată între -47 și -61 de grade Celsius sau chiar mai ridicată.
În schimb, Loeb și coautorii săi, Adam Hibberd și Adam Crowl, susțin că dimensiunile, forma și accelerarea neobișnuită a obiectului ar putea indica o origine artificială.
Fizicianul propune că energia solară care acționează asupra suprafețelor metalice lucioase și a panourilor solare ale sondei Phobos 1 ar putea produce un fenomen numit presiunea radiației solare.
„Asemănarea dintre orbita lui 1998 KY26 și cea a sondei dispărute Phobos 1 sugerează că cele două obiecte ar putea fi unul și același”, a declarat Loeb.
În 2031, o sondă japoneză urmează să intercepteze obiectul misterios, în cadrul unei misiuni care ar putea deveni prima încercare de a intra în contact direct și de a studia un obiect spațial de dimensiuni atât de mici.
„Predicția noastră este că, în locul unui aisberg, camerele sondei Hayabusa 2 vor dezvălui inscripția «Fabricat în URSS»”, a adăugat profesorul.
