Sistemul nu se limitează la venituri și economie, ci ia în calcul și sănătatea, educația, folosirea timpului, relațiile din comunitate, mediul, cultura și buna guvernare, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
În cel mai recent indice național, realizat în 2022, 48,1% dintre locuitorii Bhutanului au fost clasificați drept "profund fericiți" sau "extensiv fericiți". Alți 45,5% au fost încadrați la "moderat fericiți", iar 6,4% la "nefericiți", potrivit raportului GNH 2022, realizat de Centre for Bhutan and GNH Studies.
Bhutan, țara care a refuzat să măsoare dezvoltarea doar prin bani și economie
Conceptul de Fericire Națională Brută a fost promovat în anii 1970 de al patrulea rege al Bhutanului, Jigme Singye Wangchuck. Ideea era ca dezvoltarea țării să fie evaluată și prin bunăstarea oamenilor, nu doar prin indicatori economici.
În timp, GNH a devenit un instrument oficial folosit în politicile publice. Constituția Bhutanului include principiul Fericirii Naționale Brute, iar sistemul este folosit pentru a evalua evoluția bunăstării populației, potrivit OECD.
Indicele GNH este construit pe nouă domenii și 33 de indicatori și folosește metodologia Alkire-Foster, utilizată și în măsurarea multidimensională a sărăciei.
Ce este Fericirea Națională Brută și cum este măsurată
Cele nouă domenii analizate sunt:
- bunăstarea psihologică - satisfacția față de viață, emoțiile pozitive și negative și spiritualitatea;
- sănătatea - starea de sănătate, numărul de zile sănătoase, dizabilitățile și sănătatea mintală;
- educația - alfabetizarea, școlarizarea, cunoștințele și valorile;
- folosirea timpului - timpul dedicat muncii și somnului;
- diversitatea și reziliența culturală - participarea culturală, limba, tradițiile și artele;
- buna guvernare - participarea politică, serviciile publice, performanța guvernării și drepturile fundamentale;
- vitalitatea comunității - siguranța, relațiile cu familia și comunitatea și sprijinul social;
- diversitatea și reziliența ecologică - problemele de mediu, relația cu natura și efectele faunei sălbatice;
- nivelul de trai - veniturile, bunurile deținute și locuința.
Cele nouă domenii au aceeași pondere în indice, iar indicatorii obiectivi au ponderi mai mari decât cei bazați pe răspunsuri subiective, potrivit OECD.
Unul dintre elementele care diferențiază GNH de indicatorii economici tradiționali este faptul că bunăstarea nu este redusă la o singură dimensiune. O persoană poate avea venituri bune, dar să fie afectată de lipsa timpului liber, de probleme de sănătate sau de lipsa sprijinului comunității. În același timp, cineva cu venituri mai mici poate atinge un nivel ridicat în alte domenii evaluate de indice. Tocmai această combinație este urmărită de metodologia Bhutanului, care încearcă să ofere o imagine mai amplă asupra condițiilor de viață.
Când este un om considerat "fericit"
Metodologia nu se bazează pe o simplă întrebare de tipul "Ești fericit?".
Pentru fiecare persoană se calculează nivelul de suficiență pentru indicatorii ponderați. Pragul pentru categoria "fericit" este de 66% dintre indicatorii ponderați. Cei care ating acest nivel sunt considerați "profund fericiți" sau "extensiv fericiți".
Raportul GNH 2022 împarte populația în patru categorii:
- profund fericiți - 77%-100% dintre indicatorii ponderați;
- extensiv fericiți - 66%-76,9%;
- moderat fericiți - 50%-65,9%;
- nefericiți - 0%-49,9%.
În 2022, 9,5% dintre locuitorii Bhutanului erau profund fericiți, 38,6% extensiv fericiți, 45,5% moderat fericiți și 6,4% nefericiți.
Indicele GNH a ajuns în 2022 la 0,781, față de 0,756 în 2015 și 0,743 în 2010.
Prin urmare, procentul de 48,1% nu trebuie interpretat ca și cum restul populației ar fi nefericită. Cea mai mare parte dintre cei care nu ating pragul de 66% se află în categoria „moderat fericiți”, nu în cea a persoanelor considerate nefericite. Doar 6,4% dintre persoanele evaluate în 2022 au fost încadrate în ultima categorie, potrivit raportului GNH.