Parcul Kiseleff și povestea Monumentului Infanteriei Române. Unde se află și de ce merită vizitat

Spațiul verde a fost amenajat după anul 1823, anul în care a fost construită șoseaua Kiseleff. Arhitectul peisagist Willem Mayer este cel care a făcut planurile după care este amenajat parcul.Același arhitect a contribuit și la amenajarea Parcului Cișmigiu.

Parcul Kiseleff are o suprafață de 31.690 metri pătrați și este presărat cu mai multe statui ale unor personalități marcante. Parcul se află pe lista monumentelor istorice din București și este printre cele mai frumoase spații verzi din Capitală.

Parcul Kiseleff și povestea lui

Parcul Kiseleff este unul dintre cele mai vechi spații verzi din București, povestea lui fiind legată de Șoseaua Kiseleff, care a fost denumită după generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff (1788-1872), cel care a condus administrația militară rusă a Țării Românești între 1829 și 1834. În această perioadă, generalul a fost pentru scurt timp administrator al Bucureștiului.

În 1832, Kiseleff a dispus defrișarea pădurii de la nord de Capul Podului pentru a crea o șosea, care avea să îi poarte numele. Lucrările s-au finalizat după 1833, iar noua arteră a devenit rapid un loc de promenadă pentru bucureșteni, conform merg.in.bucharest.

La mijlocul secolului al XIX-lea, domnitorul Gheorghe Bibescu a dorit să ridice o statuie în onoarea lui Kiseleff, însă generalul a refuzat, propunând în schimb realizarea unei „lucrări de folos obștesc”. Ca urmare, în 1844, peisagistul german Wilhelm Meyer (cel care a contribuit și la Parcul Cișmigiu și Izvor) a fost angajat pentru amenajarea viitoarei grădini Kiseleff, care a fost inaugurată în toamna anului 1847. Grădina cu tei, alături de șoseaua care o traversează (pe vremuri i se spune doar Șosea), a venit rapid un loc de promenadă foarte frecventat de bucureșteni.

În 1891-1892, la extremitatea nordică a parcului a fost construit Bufetul de la Șosea, o clădire proiectată de arhitectul Ion Mincu. Zona a continuat să se dezvolte, fiind introdusă chiar și o linie de tramvai cu cai care avea stație în fața Bufetului.

O tradiție importantă legată de Parcul și Șoseaua Kiseleff a fost „Bătaia cu flori”, un eveniment organizat anual de Ziua Națională a României, sărbătorită pe 10 mai până în 1947. Tradiția a luat naștere începând cu anul 1895 și presupunea ca, după parada militară, să se adune pe marginea șoselei domni și domnișoare îmbrăcate elegant, care să își arunce flori din trăsuri și automobile decorate, dar și de la balcoane. Acest schimb de saluturi și flori ținea până la ora 16:00, când unii plecau spre Bufet, iar alții spre Casa Regală, în timp ce unii se retrăgeau la casele lor. Șoseaua rămânea plină de flori, pe care copiii le luau și făceau buchete ca să le ducă acasă. Evenimentul a fost un simbol al perioadei La Belle Époque, dispărând odată ce perioada s-a încheiat.

Cum ajungi la Parcul Kiseleff

Parcul Kiseleff se află în nordul Pieței Victoria, fiind străbătut de Șoseaua Pavel D. Kiseleff și încadrat de Bulevardele Aviatorilor, Ion Mihalache și strada Ion Mincu.

Astăzi, Parcul Kiseleff ocupă o suprafață de 3,17 hectare și găzduiește numeroase monumente, inclusiv busturile lui Ovidiu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Nicolae Leonard, Monumentul Infanteriei Române, bustul poetului Hakim Omar Khayyam și ansamblul sculptural realizat de George Apostu.

Ca să ajungi în Parcul Kiseleff, o poți face din mai multe direcții: Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff și Piața Victoriei. Locul de joacă se află în centrul parcului, protejat de copaci, iar suprafețele de siguranță sunt din cauciuc și echipamentele sunt fabricate din lemn.

Povestea Monumentului Infanteriei Române

Parcul adăpostește câteva statui reprezentând busturi ale unor oameni de cultură – Ovidiu, Barbu Ștefănescu Delavrancea sau Nicolae Leonard – precum și un complex de statui format din patru piese, realizat de sculptorul George Apostu.

Tot în Kiseleff se află și Monumentul Infanteriei Române, inaugurat în anul 2000, creația sculptorului Ion Bolborea. Monumentul se află la capătul unei alei pietruite și a fost inaugurat la 27 aprilie, cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la înființarea infanteriei române. Are o înălțime de 10,5 metri, diametrul de 3 metri și o greutate de 50 de tone.

Pe locul în care se află acum acest monument, s-au aflat mai multe monumente de-a lungul vremii. Primul avea același nume și era dedicat infanteriștilor căzuți în Războiul de Independență și în Războiul de Reîntregire. Monumentul a fost inaugurat în 1936 și se afla în fața statuii regelui Ferdinand , fiind realizat de arhitectul N. Georgescu și sculptorul Ion Jalea. Era compus dintr-un obelisc, placat cu marmură în care erau încrustate numele bătăliilor principale din cele două războaie. A fost dezasamblat în 1939 și depozitat la Muzeul Militar în vederea reamplasării sale ulterioare.

După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, relocarea monumentului a fost amânată, iar după război s-a aflat că acesta dispăruse. Statuia regelui Ferdinand a fost îndepărtată și distrusă în iunie 1948.

În 1987, pe același loc, a fost adusă Statuia Orașului Sovietic Eliberator, acesta fiind primul monument inaugurat în București după război. Aceasta înlocuia statuia Eroilor Corpului Didactic, realizată de Arthur Verona și Ion Jalea, care fusese amplasată în 1945 pe partea nordică a Pieței Victoriei, între Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor. Statuia Ostașului Sovietic nu a rămas mult timp, fiind îndepărtată în septembrie 1991.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO | Ferran Torres și Marcos Llorente au stârnit controverse în vacanță: ”Imaginile confirmă. Există chimie”