Pe Clisura Dunării au apărut sute de hoteluri, pensiuni și vile de vacanță. Ce pot face turiștii într-un peisaj unic
Din cei 2.800 de kilometri, cât măsoara Dunărea de la izvoare până la vărsare, peste o treime sunt în țara noastră.
Avem așadar 1.100 de motive să mulțumim naturii, pentru fluviul de oportunități pe care ni le oferă mai ales la intrarea în țara, acolo unde apele taie munții.
Peisajul este unic, iar Clisura Dunării s-a transformat într-o nesfîrșită stațiune, căutată de tot mai mulți turiști.
Un fluviu de smoală luminat discret de Calea Lactee transformat apoi într-un imens cazan ce pare că dă în clocot, așa arată Dunărea dis de dimineață, privită de la Eșelnița.
Încet-încet, fluviul prinde viață și liniștea deplină a nopții e acoperită de zumzetul neliniștit al malului aflat în vacanță.
De la Orșova, până la Dubova, apoi până la Berzeasca, pe Clisura Dunării au apărut sute de hoteluri, pensiuni și vile de vacanță, cu pontoane, terase și piscine care ocupă malul pe zeci de kilometri.
Mii de turiști poposesc aici fascinați de peisaj și majoritatea aleg cel puțin o plimbare cu barca.
Raul Rău, ghid: „Aici, în fața noastră, este peștera Ponicova, singura peșteră din Europa care traverseaza muntele în întreginme, deci, practic, toată baza muntelui este străpunsă ca un tunel.”
Sunt peste 60 de ambarcațiuni care roiesc pe Dunăre între Orșova și Moldova Nouă, dar cele mai multe pleacă de pe pontoanele aflate la Chipul lui Decebal. 50 de lei costă tura de o oră iar în preț intră și ghidul pregătit să prezinte peșterile, cazanele, istoriile și poveștile locului.
Turistă: „A fost super, un peisaj de basm, ne-am plimbat într-o grotă, într-o peșteră. Avem un program cu croazieră, prânz pescăresc. La cazane mi-a placut mai mult decât în Deltă.”
Majoritatea celor care poposesc la Dunăre o fac în completarea unui sejur petrecut pe Litoral sau în Deltă. Daniel și Maria Hava sunt din Oradea și vin de șase ani în același loc: un hotel cochet cu piscină și multă liniște.
Daniel și Maria Hava: „Iarna mergem la Felix și vara venin la Dunăre.”
Reporter: „Si de ce nu la mare?”
Daniel și Maria Hava: „Mergem și la mare, în fiecare an. Dar rupem și aici câteva zile, 3-4 zile rupem și aici.”
Musafirii sunt în special români care plătesc în medie 400 de lei pentru o noapte de cazare cu micul dejun inclus. Adăugate și mesele, cheltuiala pentru două persoane se ridică la 700 de lei pe zi.
Florentina Muchitsch, antreprenoare: „Cei mai mulți străini îi vedem doar pe Dunăre, trec cu navele de croazieră. Noi le facem cu mâna, dânșii ne fac nouă cu mâna... Speram să și oprească la noi, în viitorul apropiat. ”
Cea mai dezvoltată este zona dintre Eșelnița și Dubova unde, pe 20 de kilometri de mal, sunt aproximativ 2.000 de locuri de cazare.
Doar puțin peste jumatate sunt clasificate. Și în vreme ce la noi construcțiile se înșiră una langa alta, malul sârbesc pare pustiu. Complet verde, făra vreun semn că pe acolo ar trece cineva.
Florentina Muchitsch, antreprenoare: „Pe malul sărbesc se practică un turism de familie, adică toată lumea vine în casa omului și gătește, participă la diferite activități gospodărești, dorm, trăiesc viața omului simplu și apoi pleacă. Vorbeam cu vecinul meu și îmi spunea că el nu îi înțelege pe turiștii mei și nu și-ar dori să fie sclavul lor.
Dar noi am ales să aglomerăm locul într-un mod nu tocmai plăcut ochiului și nici prietenos cu natura. Arhitectura e haotică, nu exista reguli cu privire la aspect și la materialele folosite. Pe apă sunt permise ambarcațiunile cu motoare zgomotoase și poluante iar gunoaiele sunt împrăștiate pe unele trasee de drumeție, cum ar fi acesta, spre Ciucarul Mare.”
Răzvan Pieptănatu, ghid: „Nu poți să vii cu niște străini și să te intrebe „da asta ce e aici?”. De pe vârful Ciucarul Mare vedem Dunărea la Cazane, locul cel mai îngust pe unde fluviul taie Carpații. Dar, grijă mare unde vă așezati ca să admirați priveliștea.
Zona este bântuită de către vipera cu corn, cea mai periculoasă, ea nu este periculoasă în sensul că atacă. Ea este doar devensivă. Cel mai simplu este să dai cu un băț în pământ pentru că, la vibrație, pleacă.”
Pe Clisura Dunării sezonul începe în iunie și se termină în octombrie. Dar, în ultimii ani, tot mai mulți petrec aici Paștele și 1 Mai.
Octavian Leca, antreprenor: „Eu cred că poate fi și Monaco, și Grecia, uitați-vă în jur. Din păcate lipsește un pic implicarea autorităților care ar trebui să ne sprijine pentru drumuri mai bune, pentru parcări, o infrastructură mai bună. Doar trebuie să îți dai un pic interesul pentru a dezvolta ceea ce ți-a dat natura gratis.”
Intrebați ce nu le place, turiștii răspund la unison: drumul până aici. Și intr-adevăr, șoseaua îngustă se surpă pe alocuri, nu are parcări suficiente și nici trotuare pentru promenadă iar găsirea unei toalete este o aventură în necunoscut.
Etichete: dunare, Necunoscuta Romanie, turism,
Dată publicare:
