Povestea lui adevarata este mai buna decat toate filmele cu nazisti. Evreul care a primit un loc de munca de la Gestapo
Inainte de al Doilea Razboi mondial, 170.000 de evrei traiau la Viena, iar pana la sfarsitul conflictului mai erau doar 6.000. Printre cei care fugeau de nazisti se afla si Freddie Knoller, care acum are 93 de ani.
In acea perioada, el a supravietuit unei interogari a Gestapo-ului, a rezistat in lagarul de la Auschwitz si unui "mars al mortii" pe care l-a facut la o temperatura de sub zero grade, scrie BBC News.
"Am vazut doi civili venind spre mine. Fiecare avea o palarie si o haina lunga de piele, asa ca i-am recunoscut imediat. Trebuiau sa fie de la Gestapo", spune Freddie Knoller. Asta se intampla in iulie 1943. Knoller avea 22 de ani si reusise sa faca rost de acte false ca sa obtina un loc de munca in Parisul care era ocupat de germani. Acolo, el le facea legatura nazistilor cu fetele din cluburile de noapte si din bordelurile din Districtul Rosu. Insa in acea zi a fost arestat si dus la un sediu al Gestapoului. Intr-o camera mare care avea porterul lui Hitler pe perete, unul dintre agenti a inceput sa-l ancheteze.
"In timp ce vorbea, am vazut pe masa un cap uman de ghips, iar neamtul, vazand asta, mi-a spus: Oh, capul asta de ghips, este capul unui evreu, pentru ca noi am fost instruiti cum sa recunoastem un evreu dupa structura capului sau", spune Knoller.
"Apoi s-a ridicat de la birou, a venit la mine si mi-a luat capul in cele doua maini ale sale, masurandu-l. Nu mi-e rusine sa spun ca facusem in pantaloni, pentru ca eram sigur ca voi fi recunoscut ca sunt evreu..
A spus: A, da, vad ca provii dintr-o familie germana buna si cred ca ar trebui sa te alaturi organizatiei noastre ca translator. Vei castiga o gramada de bani si, pana la urma, vei lucra cu poporul tau.
Eram atat de uimit si radeam in sinea mea... Wow, ce aventura am trait pana acum ca sa scap de Gestapo, iar acum ei vor sa lucrez cu ei." - spune Knoller.
Insa el nu avea de gand sa accepte oferta, asa ca s-a facut nevazut imediat cum a putut.
Era a treia oara cand se afla sub ocupatie nazista. Prima data fusese atunci cand a trebuit sa-si paraseasca locuinta in care crescuse, in Viena, cand avea 17 ani, in 1938. dupa ce Austria fusese anexata de Germania. Parintii l-au trimis sa stea in Belgia cu prietenii sai, deoarece credeau ca acolo e un loc sigur, insa Hitler invadeaza aceasta tara in 1940, iar Knoller este nevoit sa fuga pentru a 2-a oara.
A ales sa plece in Franta. "Citisem in toate acele reviste 'murdare' despre paris, Montmartre, despre Moulin Rouge unde se afla fete care dansau pe scena dezbracate pe jumatate, asa ca asta era locul unde voiam sa plec.", a spus el. Insa lucrurile au mers prost aproape imediat cum a ajuns acolo. A fost arestat la granita franceza pentru ca avea pasaport german si a fost dus intr-un lagar destinat inamicilor Frantei in mai 1940. O luna mai tarziu, dupa ce nazistii invadeaza Franta, el reuseste sa fuga si ajunge, in sfarsit, in Parisul visat.
Insa fuga de Gestapo l-a facut sa-si dea seama ca Parisul nu era locul unde sa stea prea mult. Asa ca, in loc sa accepte oferta nazistilor, a rugat un prieten sa-l ajute, astfel ca a luat legatura cu un lider al Rezistentei franceze. Asa a ajuns sa traiasca in munti, in apropierea orasului Figeac din sudul Frantei, luptand cu soldatii ocupatori. "A fost o mare placere pentru mine sa lupt cu dusmanii, in loc sa iau bani de la ei", spune Knoller. A invatat cum sa traga cu arma si cum sa foloseasca explozibili in actiunile de dinamitare a trenurilor germane.
Nu a trecut mult si s-a indragostit de o fata, Jacqueline. Insa dupa o cearta, ea l-a tradat in fata jandarmilor. Acestia l-au torturat cu tigarile aprinse, ca sa afle informatii despre Rezistenta. Cand n-a mai putut rezista dureri, a marturist ca este evreu, astfel ca a fost dat pe mana Gestapoului. Era in septembrie 1943, iar nazistii il prinsesera in sfarsit. A fost trimis la Auschwitz, unde a ramas pana aproape de sfarsitul razboiului. A muncit la temperaturi de -25 de grade Celsius, cand blocuri de piatra de 25 de kilograme si chiar fortat sa alerge cu ele, fiind biciuit daca se misca prea incet.
"Din cand in cand ni se spunea sa ne aliniem in fata SS-ului si sa facem pasi. Iar SS-ul ne spunea sa mergem la stanga sau la dreapta. Eu imi scoteam pieptul inainte si zambeam la ei: 'E ok cu mine sa muncesc in continuare'. Nu glumeam deloc, pentru ca stiam ca daca imi spune sa merge la stanga .. acolo era camera de gazare."
In ianuarie 1945 se apropiau trupele rusesti, asa ca prizonierii de la Auschwitz au fost evacuati, fiind trimisi la 50 de km departare in asa numitul "mars al mortii", in inghetatul oras Gleiwitz. "Mergeam pe un drum mare inghetat, iar unii oameni se prabuseau la pamant din cauza frigului, noi avand haine subtiri. Imediat cum unii nu mai puteau mergea, germanii, care ne inconjurasera, ii impuscau. Unii au fugit in paduri, iar nemtii i-au ucis si pe acestia."
Aproximativ 60.000 de prizonieri din Auschwitz au mers in acest "mars al mortii", iar peste 15.000 au murit. Aceia care au supravietuit au fost pusi in trenuri si trimisi in lgarul de concentrare Bergen-Belsen din nordul Germaniei. Knoller a ramas acolo pana cand au venit trupele britanice pe 15 aprilie 1945. Pana la sfarsitul razboiului, el ajunsese sa cantareasca doar 41 de kilograme.
Timp de 30 de ani, Knoller nu a putut sa vorbeasca despre ororile din timpul Holocaustului, insa intr-un final a fost convins sa faca asta de catre copiii sai: "Sunt mandu ca am luptat pentru viata mea si mandru ca pot sa spun lumii ce s-a intamplat", a mai spus Knoller.
