Marturia romanului care l-a intalnit pe Aleksandr Litvinenko. Cum ar fi ajuns Putin la putere inscenand atentatele din 1999

61765503

Istoricul roman Marius Oprea, cunoscut pentru investigatiile sale asupra crimelor comunismului, l-a intalnit in urma cu 12 ani pe fostul spion rus Aleksandr Litvinenko, care i-a facut o serie de destainuiri socante despre ascensiunea lui Putin.
 

Marius Oprea (foto jos) a relatat aceasta intalnire si dialogul pe care ea l-a prilejuit in volumul „Chipul mortii: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului”, aparut chiar in 2006, cu putin timp inainte de asasinarea fostului spion. Istoricul roman a ajuns la Litvinenko prin intermediul lui Bukovski, unul dintre cei mai cunoscuti disidenti rusi.

Marius Oprea, istoric,directorul Departamentul Investigatii Speciale din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc

Acesta m-a anuntat, cu un aer triumfator, ca urmeaza sa fac o calatorie la Londra. „Ai sa-l intalnesti pe Sasa”, mi-a spus cumva conspirativ, amintindu-mi de promisiunea lui de a ma ajuta sa stau de vorba cu ultimul „defector din serviciile secrete ruse, refugiat in Marea Britanie”, relateaza Marius Oprea, in cartea sa. Litvineno, spune el, „nu si-a facut prea multe iluzii in legatura cu intentiile fostilor sai colegi. A ales sa paraseasca ilegal Rusia impreuna cu sotia si copiii [...]. Am avut ocazia sa-l intalnesc pe Sasa intr-o locuinta pe undeva prin nordul Londrei, la capatul unei calatorii ce parea decupata din filmele cu James Bond.

Litvinenko (foto jos) i-a decris istoricului roman cum, dupa destramarea URSS, KGB si serviciile secrete militare, transformate in „organele de securitate ale Rusiei”, s-au transformat „in sindicate ale crimei, ale caror conduceri se ocupa cu asasinate comandate, cu traficul de droguri, cu rapiri de persoane si acte de terorism.”.

Aleksandr Litvinenko in 1998

El sustinea, de pilda, ca atentatele din Rusia din 1999, in care si-au pierdut viata aproximativ 300 de oameni si care au dus la izbuncirea celui de-al doilea razboi din Cecenia si la castigarea alegerilor de catre Vladimir Putin, „au fost organizate si comise de catre Serviciul Federal de Securitate al Rusiei” (FSB). Litvinenko spunea ca unul dintre colegii sai, colonelul Tripaskin, a descoperit implicarea FSB in aruncarea in aer a cladirilor din Moscova, atribuita oficial teroristilor ceceni condusi de Samil Basaiev. Insa atunci cand Tripaskin i-a raportat ce a descoperit superiorului sau, directorul FSB Patrusev, a fost concediat si a primit 4 ani de inchisoare.

Ancheta oficiala privind aceste atentate, comise intre 4 si 22 septembrie 1999 in Buiknask, Moscova, Volgodonsk si Riazan, s-a sfarsit in 2002. Doi dintre membrii comisiei independente de investigatie, formata dupa ce Duma de stat a refuzat sa demareze o ancheta, au fost asasinati iar un alt treilea – Tripaskin – inchis. Teoria potrivit careia atacurile au fost inscenate de FSB nu a fost niciodata probata convingator, insa in urma atentatelor Vladimir Putin a crescut rapid in sondaje, mai ales ca a doua zi dupa ultimul atentat a ordonat bombardarea capitalei cecene Groznii. Printre sustinatorii teoriei ca atentatele au fost puse la cale de servicii s-au numarat, pe langa Litvinenko, fostul oligarh si disident Boris Berezovski, generalul Aleksandr Lebed, seful armatei a 14-a din Transnistria, si politogolul Vladimir Pribilovski. Toti au murit in circumstante controversate.

In discutia cu Marius Oprea, Litvinenko a mai vorbit si despre modul in care serviciile secrete l-au adus pe Vladimir Putin la putere si despre metodele prin care acesta a ajuns sa controleze Rusia prin coruptie, dar si despre „genocidul” din Cecenia. Interviul complet il puteti citi in volumul lui Marius Oprea, care poate fi achizitionat in editie electronica.

In noiembrie 2006, Litvinenko a fost asasinat prin otravire cu poloniu-210. Raportul publicat saptamana trecuta de investigatorii britanici afirma ca „operatiunea FSB-ului pentru asasinarea lui Litvinenko a fost cel mai proabil aprobata de Patrushev si de presedintele Vladimir Putin".

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Raport alarmant prezentat la Davos. Ce se va intampla cu oceanele planetei pana in 2050, din cauza poluarii cu plastic

Materialele plastice se utilizeaza atat de mult in prezent incat in oceane va fi mai mult plastic in 2050 decat peste, a avertizat Forumul economic mondial de la Davos (Elvetia), relateaza AFP.

Locul unde s-a infaptuit Unirea Principatelor Romane, ajuns in paragina. Istoria zilei de 24 ianuarie 1859. GALERIE FOTO

Hotelul Concordia este cladirea din Bucuresti care a gazduit istorica intalnire din noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, in care s-a hotarat Unirea Principatelor Romane si alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al tarii Romanesti.

O plangere la adresa Facebook a dus la o criza in relatiile dintre UE si SUA . "Consecintele ar putea fi uriase"

Statele Unite si Uniunea Europeana nu reusesc sa ajunga la un acord privind transferul de date, iar consecintele pentru economie – si nu numai - ar putea fi dezastruoase.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.