Regina Ana de Romania va fi adusa in tara pe 9 august si inmormantata pe 13. Programul funeraliilor si traseul cortegiului

Dată publicare: 02-08-2016 07:36
Dată actualizare: 04-08-2016 07:23


Regina Ana, suverana neincoronata a Romaniei, va fi inmormantata sambata, 13 august, la Curtea de Arges. Se va odihni alaturi de inaintasii Regelui Mihai, a carui prezenta la funeralii este inca incerta din cauza problemelor de sanatate.

"Dumnezeu mi-a dat omul vietii mele, aici nu incape niciun dubiu! Viata a fost generoasa cu mine, mi-a dat enorm de mult. Lumea aceasta in care traiesc nu imi este datoare cu nimic", sunt cuvintele pline de dragoste ale unei Regine care a plecat linistita dintre noi. Casa Regala a anunta ca sicriul cu trupul neinsufletit, va fi adus din Elvetia, martea viitoare.

Programul funeraliilor Reginei Ana a Romaniei

In ziua de marti, 9 august 2016, la ora 15.15, sicriul cu corpul neinsufletit al Reginei Ana va ajunge la Aeroportul Otopeni, de unde va fi transportat cu masina la Castelul Peles. Evenimentul se va desfasura in prezenta Altetei Sale Regale Principesa Mostenitoare Margareta si a Familiei Regale, a reprezentantilor institutiilor statului si a membrilor Casei Majestatii Sale Regelui. Presa va avea acces la ceremonie. Publicul nu va avea acces la eveniment.

De marti, 9 august 2016, ora 17.00, pana miercuri, 10 august 2016, ora 18.30, corpul neinsufletit al Reginei va fi asezat in Holul de Onoare al Castelului Peles. in acest rastimp, Custodele Coroanei si Familia Regala vor fi prezenti la Sinaia. Programul vizitei oficialitatilor pentru a transmite condoleante la Castelul Peles, in ziua de miercuri, 10 august 2016, este urmatorul:

- Ora 10-12: Reprezentantii Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO si ai Organizatiilor Internationale.

- Ora 12-14: Reprezentantii Institutiilor Statului.

- Ora 14-16: Institutia Prezidentiala, Preşedinţia Republicii Moldova, Membrii Guvernului Romaniei si Guvernului Republicii Moldova, Membrii Parlamentului Romaniei si Parlamentului Republicii Moldova.

- Ora 16-18: Reprezentantii Academiei Romane si Academiei de Stat a Republicii Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice si ai celorlalte institutii ale Credintei.

Accesul la Castelul Peles se face pe baza listelor comunicate in prealabil Protocolului Regal de catre institutiile mai sus amintite.

Publicul si presa nu vor avea acces in Holul de Onoare pe durata sederii sicriului la Domeniul Regal Sinaia.

Miercuri, 10 august 2016, in cursul serii, corpul neinsufletit al Reginei va fi transportat de la Castelul Peles la Sala Tronului din Palatul Regal (Calea Victoriei, nr. 49 – 53). Ceremonia va avea caracter privat. Publicul si presa nu vor avea acces.

Joi, 11 august 2016 si vineri, 12 august 2016, de la ora 8 la ora 22, toti cei care vor dori sa depuna flori si sa se inchine la catafalcul Reginei Ana vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal. Intrarea este libera. Accesul presei este permis.

Cei prezenti la Palatul Regal pentru a aduce un ultim omagiu Reginei Ana, sunt rugati sa respecte urmatoarele reguli:

- Sa fie imbracati in tinuta corespunzatoare, in culori inchise.

- Sa nu poarte sacose, genti ori bagaje voluminoase, de niciun fel.

- Sa nu vina insotiti de copii sub 7 ani, nici cu carucioare de copii.

- Sa nu foloseasca aparate de fotografiat ori telefoane mobile, ori alte instrumente electronice. Fotografierea si filmarea sunt interzise, din respect pentru solemnitatea ocaziei

- Sa aiba la ei un document de identitate.

- Nimeni nu va putea depune florile personal, la catafalc. Florile vor fi asezate in gradina din fata Palatului Regal ori pe trotuarul din fata grilajului Palatului. Personalul Casei Majestatii Sale va fi la fata locului, pentru a indruma publicul participant.

- Persoanele care vin la catafalc sunt rugate sa nu aduca volume, scrisori, ilustrate, timbre, documente ori fotografii cu ei. Toate acestea pot fi trimise ulterior, prin posta, pe adresa Palatului Elisabeta.

- In incinta Palatului Regal, fumatul si vorbitul la telefonul mobil sunt strict interzise.

Pe perioada accesului la Palatul Regal va functiona un post de prim-ajutor.

In ziua de sambata, 13 august 2016, la ora 10.55, sicriul cu corpul neinsufletit al Reginei Ana va fi asezat pe un catafalc in Piata Palatului Regal, chiar in fata palatului. Acolo va avea loc o ceremonie religioasa. Accesul publicului in Piata Palatului este liber, in zonele special amenajate pentru participanti. Accesul presei este liber.

La ora 11.30, sicriul va fi asezat in masina mortuara.

De la ora 11.35 la ora 12, Cortegiul funerar va merge, cu viteza redusa, pe traseul Piata Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piata Romana – Piata Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piata Charles de Gaulle – Arcul de Triumf. La Arcul de Triumf nu va avea loc nicio oprire si nu se va face slujba religioasa.

De la Arcul de Triumf, Cortegiul funerar va continua traseul, cu viteza obisnuita, catre Curtea de Arges, in intervalul orar 12 – 14.45, pe ruta Arcul de Triumf, Mogosoaia, Buftea, Titu, Gaesti, Topoloveni, Pitesti, Curtea de Arges. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul calatoriei, dar va incetini viteza in localitati.

La ora 15.00, in ziua de sambata, 13 august 2016, va avea loc slujba de inmormantare a Reginei Ana in Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Arges. Ceremonia inmormantarii va fi privata, in prezenta Familiei Regale a Romaniei si a membrilor Familiilor Regale straine, prezente la eveniment. Publicul va avea acces doar in fata portii de intrare in Parcul Arhiepiscopiei Curtea de Arges. Presa va avea acces in fata Noii Catedrale de la Curtea de Arges.

Ceremonia se va desfasura in doua parti: ora 15.00-15.50, in fata Noii Catedrale; ora 15.50-16.10, ceremonia religioasa a ingroparii, in Noua Catedrala.

Presa va avea acces la Aeroportul Otopeni, in Sala Tronului de la Palatul Regal (joi si vineri, la orele mentionate), in Piata Palatului Regal din Calea Victoriei si in fata Noii Catedrale de la Curtea de Arges.

Presa nu va avea acces la Castelul Regal Peles. Prezenta presei nu va fi permisa in incinta Noii Catedrale, nici inainte, nici pe parcursul ceremoniei de ingropare. Noua Catedrala nu va putea fi vizitata in primele 7 zile dupa inmormantare.

Carti de condoleante sunt deschise, incepand de astazi, la Castelul Peles, la Palatul Regal (Calea Victoriei) si la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispozitia publicului timp de 40 de zile de la data decesului.

Mesaje de condoleante pot fi transmise online la http://www.familiaregala.ro/mesaje.

Istoria Noii Catedrale de la Curtea de Arges

Noua Catedrala se afla in vecinatatea Manastirii Curtea de Arges, pe partea dreapta a aleii principale de acces. Casa Regala are 12 locuri de veci in care isi vor dormi somnul de veci membri ai familiei regale.

Ctitorie a domnului Tarii Romanesti Neagoe Basarab (1512-1521), Manastirea Curtea de Arges este o capodopera a arhitecturii medievale, dar si cea mai valoroasa constructie de arhitectura bisericeasca din Romania.

Radu de la Afumati (1522-1529) a continuat lucrarile si a desavarsit pictura in 1526.

Noua catedrala funerala inca nu este finalizata. Constructia ei a inceput in anul 2009. Decesul Reginei Maria a survenit chiar in momentul in care noua catedrala se afla in plin santier.

Exista un protocol potrivit caruia Regina Ana, dar si Regele Mihai vor fi inmormantati in aceasta noua catedrala. Asadar, mai sunt la dispozitie putine zile in care locul poate fi pregatit pentru funeralii.

Guvernul Romaniei si Casa Regala NU au alocat fonduri pentru noua constructie, ea fiind facuta exclusiv din fondurile Arhiepiscopiei.

In pronaosul bisericii vechi, se afla mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab si Doamna Despina (m. 1554), sotia lui Neagoe Basarab, Doamna Stana (m. 1531), fiica lui Neagoe Basarab si sotia lui Stefanita Voda al Moldovei. Tot aici se afla si piatra de mormant a voievodului Radu de la Afumati (m. 1529), sotul Doamnei Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab, cel care, spun cronicile, in anul 1526 a pus de s-a zugravit biserica Manastirii Curtea de Arges.

Tot aici, se gasesc, pe de o parte, mormintele Regelui Carol I (1881-1914) si al Reginei Elisabeta (1881-1916), intre care se afla o cutiuta pirogravata, cu osemintele micutei printese Maria (1870-1874), iar de cealalta parte se afla mormintele Regelui Ferdinand (1914-1927) si al Reginei Maria (1914-1927).

In testamentul scris si iscalit cu propria sa mana la 14/25 februarie 1899, Carol I isi exprima dorinta ca trupul sau sa fie ingropat ''langa biserica Curtii de Arges, recladita de mine, si care poate deveni mormantul dinastiei romane, insa, cand capitala Regatului va cere ca cenusile mele sa ramana in mijlocul iubitilor mei bucuresteni, atunci inmormantarea la Curtea de Arges va fi provizorie, pana ce se va cladi un mausoleu pe o inaltime imprejurul orasului, unde se poate deschide un bulevard (ma gandesc la inaltimea inainte de biserica Caramidari, unde se gaseste astazi un pavilion al Institutului Geografic Militar)'' (Carol I, Ioan Scurtu) .

Avariata de incendii, cutremure si pradata de mai multe ori, biserica a fost supusa de-a lungul timpului mai multor lucrari de restaurare. Biserica Manastirii Curtea de Arges a fost restaurata de Matei Basarab (1632-1654), care a recladit si turnul clopotnitei de la intrare. Lucrari de reparatii a facut si Serban Cantacuzino, domn al Tarii Romanesti (1678 -1688), in 1682.

Biserica Manastirii Curtea de Arges a fost refacuta in forma de astazi, intre 1875-1886, la initiativa regelui Carol I, dupa planurile arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy. Aceasta refacere, absolut necesara, a avut insa parte si de critici, mai ales datorita faptului ca a modificat ansamblul manastirii, prin inlaturarea zidului fortificat de la exterior si prin demolarea marii clopotnite ridicata de Matei Basarab. Pictura a fost refacuta de fratele arhitectului si terminata in 1885. Fragmente din pictura originala pot fi vazute in palatul episcopal din incinta manastirii si la Muzeul National de Arta din Bucuresti. Manastirea a fost resfintita la 12 octombrie 1886.

Regele Carol I a construit parcul Manastirii Argesului si palatul episcopal (1886-1890) care era folosit ca resedinta regala de vara. Construita in stil german, cladirea este simetric dispusa in raport cu axa Catedralei, avand in centru paraclisul, cu turnul-clopotnita. Paraclisul (ridicat cu un an inainte de palatul regal) adaposteste moastele Sfintei Mucenite Filofteia.

In sala de receptii a fostei resedinte regale s-au tinut sedinte importante ale Consiliului de Coroana, iar apartamentele regale de la etaj i-au gazduit pe regii Romaniei. Regina Elisabeta a locuit aici doi ani, iar dupa ce s-a imbolnavit, pentru ea a fost montat un lift, unul dintre primele din tara. Printre obiectele cu insemnatate istorica, se afla si o Sfanta Scriptura scrisa cu litere de aur si pictata de regina Elisabeta, alaturi de cateva icoane lucrate in mozaic.

Dupa moartea regelui Carol I, regina Elisabeta s-a retras la manastirea de la Curtea de Arges, unde a incetat din viata la 18 februarie 1916, in urma unei duble pneumonii. Aici a si fost inmormantata.

Ferdinand I a murit la 20 iulie 1927, la Sinaia. La 23 iulie, Ferdinand I a fost inmormantat la Catedrala Episcopala din Curtea de Arges, cu ''o pompa vana si rece'', dupa cum avea sa marturiseasca Nicolae Iorga. Pe lespedea de marmura alba au fost gravate cuvintele: ''Aici odihneste robul lui Dumnezeu Ferdinand I, Regele Romaniei, nascut la 24 august 1865 la Sigmaringen, raposat la 20 iulie 1927 la Castelul Pelisor.

Regina Maria a murit la 18 iulie 1938, in castelul Pelisor. Prin prevederile testamentare, trupul i-a fost inhumat in biserica episcopala de la Curtea de Arges, iar inima i-a fost depusa in ctitoria sa "Stella Maris" de la Balcic. A trebuit, insa, sa fie luata de la Balcic, odata cu cedarea Cadrilaterului catre Bulgaria, in 1940 si depusa in firida unei stanci de langa Castelul Bran. In 2015, la initiativa Regelui Mihai, Casa Regala si Ministerul Culturii au hotarat de comun acord ca locul inimii Reginei Maria sa fie Salonul de Aur din Castelul Pelisor.

Separat, intr-o cripta special amenajata in paraclisul manastirii, se gaseste sicriul cu ramasitele pamantesti ale Regelui Carol al II-lea (1930-1940), aduse in 2003 de la Lisabona, Portugalia, unde acesta a fost inhumat in 1953.


VIDEO PROTVPLUS.RO