Criza refugiatilor. De ce tarile din Golful Arab isi tin granitele inchise in fata sirienilor disperati

O mare parte din furia opiniei publice internationale s-a indreptat catre tarile arabe care fac parte din Consiliul de Cooperare al Golfului (Arabia Saudita, Bahrain, Kuweit, Qatar, Oman si Emiratele Arabe Unite), care-si tin usile inchise in fata refugiatilor.

Insa, pe langa aceste critici - noteaza BBC News, este important de mentionat faptul ca statele din Golf nu s-au ferit pana acum sa intervina in aceasta criza a refugiatilor sirieni, ba dimpotriva. De multe ori, generozitatea unor persoane particulare a fost remarcabila.

Colectarile caritabile individuale au strans sute de mii de dolari, iar cand angajatii unor companii din industriile nationale (Qatar Petroleum, de exemplu) au fost intrebati daca sunt de acord sa li se retina o parte din salariu, in fiecare luna, pentru refugiatii sirieni, toata lumea si-a aratat bunavointa. In total, statele arabe din Golf au adunat aproximativ 900 de milioane de dolari prin organizatii caritabile si donatii individuale.

Citește și

Reuters: Noua cota de imigranti a Romaniei, 6.351. Ponta cere solidaritate cu Europa, dar spune ca putem primi doar 1.500

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Cu toate acestea, pe masura ce Siria s-a adancit tot mai mult in razboiul civil, furnizarea de resurse pentru refugiatii care traiesc in tabere a devenit o masura care nu mai putea fi aplicata. Lumea a fost nevoita sa caute alta solutie pentru a face fata migrarii in masa a populatiei, in conditiile in care poporul sirian a obosit de atata razboi si moarte si a inceput sa-si caute salvarea pe alte taramuri, in afara zonelor de conflict.

Cu alte cuvinte, furnizarea de hrana si adapost in taberele de refugiati nu mai era o solutie, iar acum cea mai presanta problema este gasirea unui loc in care acesti refugiati sa poata trai. Iar acesta este momentul in care tarile arabe din Golf au dificultati in oferirea unui raspuns corect. Desi unele state sustin ca au permis unor nationalitati siriene sa intre pe teritoriul lor (Arabia Saudita afirma ca a acceptat pe teritoriul sau 500.000 de sirieni, din 2011), in primul rand muncitori imigranti, pana acum nu au fost anuntate masuri concrete legislative in acest domeniu.

Influxul miilor de imigranti sirieni care incercau dintr-o data sa treaca granitele ameninta delicata balanta demografica pe care Golful se bazeaza pentru a putea functiona. De exemplu, majoritatea rezidentilor din Emiratele Arabe si Qatar sunt muncitori aflati in trecere. Strainilor li se permite sa locuiasca acolo numai daca au o slujba full-time si nu exista posibilitatea ca cineva sa ramana permanent in Golf fara sa munceasca. Apoi, cum se termina contractele, aproape toti migrantii se intorc acasa.

Acesta este felul in care functioneaza Golful Arab - cu un circuit de lucratori de toate calificarile, care permite populatiei native sa-si mentina statusul dominant in fata altor tari arabe sau a muncitorilor asiatici. Prin urmare, ideea ca mii de straini sa vina, fara un loc de munca si fara sa se stie cand vor pleca, este foarte neconfortabila pentru tarile din Golful Arab.

Nu exista precedent (nici chiar exodul palestinian din 1948) care sa se potriveasca cu amenintarea reprezentata de sirieni pe scala demografica, la adresa compozitiei sociale si a identitatii Golfului Arab. Astfel ca aceste tari nu au pur si simplu un raspuns adecvat la criza refugiatilor.
 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5