Ce secrete are o bucatarie de unde ies meniuri de 200 de euro/persoana. Confesiunile unui bucatar francez stabilit in Romania

Cu o priveliste de neuitat asupra catedralei Notre-Dame si a vapoarelor care plutesc pe Sena, restaurantul "La Tour d’Argent" este o destinatie turistica in sine. Este cel mai vechi restaurant din Paris si unul din cele mai faimoase din lume. Frumusetea locului i-a inspirat pe cei de la Pixar atunci cand au creat Ratatouille, si l-a cucerit pe Marcel Proust, care a mentionat restaurantul in romanul sau celebru "In cautarea timpului pierdut". Cel mai ieftin desert la "La Tour d'Argent" costa 30 de euro, iar un pranz poate ajunge si la 200 de euro de persoana.

Aici si-a facut ucenicia Samuel Le Toriellec, dupa 5 ani de scoala in domeniu, unde a invatat de toate, de la cum sa serveasca la mese, la tehnicile de baza ale bucatariei si patiseriei.

Primul sau loc de munca a fost unul la care altii doar viseaza: parte din echipa de bucatari a restaurantului cu 3 stele Michelin "Le tour d’Argent". Erau 40 la numar si trebuiau sa multumeasca cele mai pretentioase gusturi, fara greseli.

"Cele mai mari staruri veneau aici. In urma cu 20 de ani, "La tour D’argent” era cel mai mare si mai faimos restaurant din Paris. Privelistea este foarte frumoasa, restaurantul este situat la ultimul etaj al cladirii. Noaptea este minunat pentru ca poti sa vezi vapoarele de pe Sena”, isi aminteste el.

Cum ajungi sa lucrezi intr-un astfel de loc? "Daca esti de unul singur, e mai dificil. De regula, ajungi sa lucrezi intr-un restaurant cu stele Michelin alaturi de un chef, caruia i s-a oferit o pozitie. El isi face echipa si merg toti. Asa functioneaza, pentru ca atunci cand vine cu echipa lui, trebuie doar sa se familiarizeze cu locul si totul functioneaza bine de la inceput”, explica Chef Samuel.

Asta a fost si sansa lui. "Am venit aici cu un chef din Normandia. El m-a intrebat daca vreau sa lucrez in Paris. Bineinteles, i-am zis ca da, asa ca primul meu restaurant din Paris la care am lucrat a fost La Tour D’argint, un restaurant cu 3 stele Michelin.”

Sacrificii in numele perfectiunii

Nu i-a fost usor, intrucat presiunea de a lucra intr-un astfel de restaurant este imensa. Lucra intre 14 si 16 ore pe zi, timp in care tot ce-i iesea din maini trebuia sa fie absolut perfect.

"Totul era bine organizat, iar presiunea ca totul sa iasa perfect era foarte mare. Chefii sunt foarte stricti. In restaurantele cu stele Michelin, competitia e foarte mare, vrei intotdeauna sa faci mai bine, este mult stres, multa oboseala. Insa din punctul meu de vedere asa inveti meserie”, spune el.

A facut si greseli, dar acestea nu au facut altceva decat sa-l perfectioneze. "Odata eram foarte obosit si am ars opt litri de lapte. Cheful m-a trimis direct sa spal vasele. Timp de 2 zile doar asta am facut”, isi aminteste el.

Astfel, cea mai importanta lectie pe care a invatat-o aici a fost sa fie serios si riguros. De altfel, exigenta este cea care face diferenta dintre un restaurant normal si unul cu stele Michelin.

"Intr-un restaurant normal, faci o treaba foarte buna, dar intr-un restaurant cu stele Michelin, cuvantul cheie este perfectiune”.

A schimbat apoi mai multe restaurante, iar in urma cu 7 ani, convins de un prieten roman, i-a dat o sansa Romaniei: "Lucram alaturi de un roman care a stat 15 ani in Franta. Niste prieteni de-ai lui voiau sa-si deschida restaurant aici si m-au chemat. Am zis sa incerc si am ramas aici."

 
Spre deosebire de bucataria frantuzeasca, pe care o considera tehnica, gourmet si foarte estetica, apreciaza bucataria romaneasca pentru ca este simpla si, atunci cand este bine preparata, foarte gustoasa.

In prezent, Chef Samuel semneaza meniul de la restaurantul Loft din Bucuresti, un loc frecventat de milionarii Romaniei, de vedete si de oameni de afaceri straini.

Text: Cristina Sauciuc / editor www.foodstory.ro