Armata obligatorie, DORITA de majoritatea romanilor. Cine sunt cei mai incantati de ideea de a fi luati la oaste

Daca ne-am lua dupa reactiile de pe Internet, romanii sunt ingroziti de ideea de a-si apara tara cu arma in mana. Cel mai recent sondaj pe aceasta tema arata insa ca lucrurile nu stau chiar asa

Stirileprotv

Un sondaj realizat de INSCOP pentru cotidianul “Adevarul” la sfarsitul lunii aprilie arata ca romanii nu sunt chiar atat de reticenti fata de ideea reintroducerii armatei obligatorii cum am crede bazandu-ne doar pe reactiile din retelele sociale. Doar 31% au raspuns “NU” la intrebarea “Credeti ca ar trebui reintrodus stagiul militar obligatoriu in Romania?”, in vreme ce peste 58% ar vrea ca tinerii sa faca armata.

Barbatii sunt mai degraba de acord cu aceasta idee decat femeile (61,5% fata de 55,3%). Cei mai reticenti sunt romanii intre 18 si 24 de ani – mai putin de jumatate dintre acestia sunt de acord cu reintroducerea serviciului militar. In schimb, mai bine de doua treimi dintre cei de la 65 de ani in sus vor ca armata sa fie din nou obligatorie.

Citeste si: Ministerul Apararii Nationale infirma existenta vreunui proces de mobilizare a rezervistilor si de recrutare a tinerilor

Entuziasmul pentru armata este invers proportional cu nivelul de studii al repondentilor, dar si cu veniturile. Romanii cu venituri mici, cei fara slujbe sau cei care au terminat doar scoala sunt mult mai dornici sa se reintroduca armata obligatorie, la fel si cei care traiesc in mediul rural. Pe regiuni, moldovenii si bucovinenii sunt cei mai receptivi la ideea reintroducerii armatei obligatorii -peste 75%, in vreme ce in celelalte regiuni procentul raspunsurilor „DA” variaza in jurul a 53-55%.

Darie Cristea, coordonator programe INSCOP, spune ca ”Faptul este explicabil in conditiile in care generatiile care au trecut prin serviciul militar obligatoriu nu il vad neaparat ca pe ceva neobisnuit sau negativ. Mai mult, probabil persoanele mai in varsta asociaza serviciul militar si cu un tip de disciplinare a tinerilor, maturizare etc. De asemenea, in cazul persoanelor varstnice, acordul fata de stagiul militar obligatoriu poate avea legatura si cu sentimentele de nostalgie fata de perioada de tinerete. Gradul de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu trebuie deci redus la contextul geopolitic, chiar daca acesta a readus problema in dezbaterea publica. Este important de remarcat un grad sporit de acord cu ideea chiar la segmentul 18-34 de ani, care ar putea teoretic fi primul vizat de o asemenea masura.” Sociologul explica si ca „mediul rural este ceva mai favorabil masurii decat cel urban, probabil si pe considerentul ca multe persoane cu rezidenta in rural asociaza participarea la institutia militara cu un grad sporit de integrare sociala, inclusiv de apropiere de mediul urban, conditiile si meseriile specifice acestuia. Armata a functionat multa vreme ca un “bulevard” de mobilitate sociala si e posibil ca inclusiv tinerii de azi care nu au apucat armata obligatorie sa vada in ea si o sansa profesionala si, de ce nu, de identitate”.

analiza mobilizare categorii socio-democgrafice

Darie Cristea mai spune ca exista ”doua contexte in care ideea reintroducerii serviciului militar nu este atat de nepopulara printre romani pe cat ne-am fi asteptat teoretic. Vorbim despre repunerea problemei in discutia publica, urmare a evolutiei evenimentelor din Ucraina si a relatiei complicate NATO-Rusia, dar vorbim si despre perceperea unei anumite utilitati de integrare sociala a institutiei Armatei, identificata atat de o parte insemnata a celor maturi sau in varsta, cat si de o parte tot semnificativa a celor tineri pe fondul lipsei locurilor de munca, impredictibilitatii vietii de zi cu zi, insecuritatii economice, dar si pe fondul crizei identitatilor profesionale, sociale etc.”

Barometrul INSCOP – “Adevarul despre Romania” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul in perioada 23-30 aprilie 2015, pe un esantion de 1085 de persoane cu varste de la 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de ± 3%, la un grad de incredere de 95% iar metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie.