Analiza The Guardian: "De ce Europa intoarce spatele Ucrainei?"
Sansele Ucrainei de supravietuire sunt slabe in prezent si destul de intunecate in viitor, scrie The Guardian, intr-o analiza a situatiei tarii condusa de Petro Porosenko.
Iar principalul motiv este reprezentat de pozitia principalului jucator al razboiului din Ucraina.
Acest jucator nu este Rusia - tara care a declansat conflictul - ci Vestul, mai exact Europa. Cea mai mare si mai de succes asociere a tarilor democratice din lume, Uniunea Europeana, arata tot mai multa rezistenta in fata ideii de a ajuta Ucraina sa supravietuiasca. Numarul grupurilor politice care sunt inclinate sa il sprijine pe presedintele Rusiei, Vladimir Putin, este in continua crestere, atat in randul formatiunilor aflate la putere, cat si in cele din randul opozitiei.
In Ungaria se afla Victor Orban si al sau partid Fidesz, aflat la guvernare, iar in Franta este partidul din opozitie al lui Marie Le Pen, Frontul National, din extrema dreapta, care a reusit miscari spectaculoase anul acesta, in randul electoratului. Miscari de simpatie si suport vin, de asemenea, si din partea nationalistilor radicali maghiari Jobbik, a nationalistilor flamanzi Vlaams Belang din Belgia, a partidului de extrema dreapta Zorii Aurii din Grecia, Partidul Libertatii din Austria si Lega Nord din Italia.
In plus, numarul politicienilor europeni si al intelectualilor care gasesc justificari expansiunii rusesti este in crestere, mai scrie The Guardian. Aceste opinii au inceput cu un subiect "sigur", Crimeea, care a fost aproape uitat nu numai de Europa, dar si de Ucraina, si continua sa insinueze faptul ca federalizarea (cu alte cuvinte dezintegrarea) Ucrainei a fost o solutie buna. Acesti oameni au trimis scrisori deschise, in particular dar si in grup, pentru a sustine agresiunea lui Vladimir Putin, urmand astfel exemplul profesorului de origine olandeza Cees Hamelink, care i-a cerut scuze lui Putin pentru minciunile din mass-media in legatura cu Ucraina, sau al celor 300 si ceva de intelectuali germani. Printre acestia se afla nume cu greutate, precum cel al lui Gerhardt Schroder (fost cancelar al Germaniei care se afla pe nota de plata a Gazprom-ului), dar si Helmut Schmidt, de asemenea, fost cancelar, si Gunter Verheugen, fost comisar al Uniunii Europene.
Tot mai mai multi jurnalisti si analisti europeni sugereaza faptul ca in Ucraina este o lipsa continua de directie si ca nu foloseste nimanui sa pompezi bani intr-o tara care nu are o buna guvernare. Pe de alta parte, Europa vrea sa faca schimburi comerciale cu Rusia si ar fi destul de fericita sa accepte banii Rusiei in capitalul sau fara sa se intrebe care este provenienta lor. Din acest motiv, multi lideri reprezinta un ecou al vocilor politicienilor pro-Kremlin, al publicatiilor si al intelectualilor din aceasta zona.
"Banii vorbesc", concluzioneaza The Guardian.
