Tulburarea de sănătate mintală comună care poate crește riscul de apariție a demenței. Este necesară „tratarea din timp”
Mai mult de 55 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență, un număr care se preconizează că va crește la 139 de milioane până în 2050, scrie CNN.
Această afecțiune fiind, de asemenea, una dintre principalele cauze de deces, cercetătorii și profesioniștii din domeniul sănătății și-au îndreptat atenția către prevenire, în special prin abordarea factorilor de risc precum anxietatea sau obiceiurile legate de stilul de viață.
Un studiu publicat în Journal of the American Geriatrics Society, analizează asocierea dintre diferite severități ale anxietății și riscul de demență în timp, precum și efectul momentului anxietății asupra acestui risc.
„Anxietatea poate fi considerată acum un factor de risc netradițional pentru demență”, a declarat Dr. Kay Khaing, autorul principal al studiului și specialist în geriatrie la Hunter New England Health din Newcastle, Australia.
Studiile anterioare care au explorat relația dintre anxietate și demență au măsurat în mare parte anxietatea participanților la un moment dat, oferind concluzii mixte - dar durata st[rii de anxietate a unei persoane este un aspect important care merită luat în considerare, au susținut autorii.
Cum s-a desfășurat studiul
Echipa a studiat 2.132 de persoane între decembrie 2004 și decembrie 2007. Aceștia aveau vârste cuprinse între 60 și 81 de ani sau mai mult, iar la începutul studiului au furnizat date privind sănătatea, cum ar fi consumul de tutun sau de alcool, sau dacă aveau afecțiuni cum ar fi hipertensiunea sau diabetul.
Au existat trei evaluări, numite și valuri, fiecare la cinci ani distanță. Cercetătorii au măsurat anxietatea participanților la prima și la a doua evaluare. Anxietatea cronică a fost definită ca având anxietate atât la primul, cât și la al doilea val. Anxietatea cuiva a fost considerată rezolvată dacă a avut anxietate doar la momentul primului val. Anxietatea nou apărută se referă la anxietatea identificată doar la al doilea val.
Demența a fost identificată utilizând coduri din Clasificarea statistică internațională a bolilor sau date privind beneficiile farmaceutice care arată achiziționarea de medicamente pentru demență, furnizate de Departamentul australian de sănătate și îngrijire a persoanelor vârstnice.
În cele din urmă, 64 de participanți au dezvoltat demență. Anxietatea cronică și anxietatea nouă au fost asociate cu un risc de aproape trei ori mai mare de demență din orice cauză - cu un timp mediu până la diagnostic de 10 ani, au constatat autorii.
Rezultatele au fost, de asemenea, în mare parte determinate de participanții sub 70 de ani.
„Știm de mult timp că stresul crește riscul pentru boala Alzheimer”, a declarat Dr. Rudolph Tanzi, director al Centrului McCance pentru sănătatea creierului de la Massachusetts General Hospital din Boston, care nu a fost implicat în studiu. „Acest studiu este de acord cu studiile anterioare conform cărora terapia care vizează atenuarea anxietății poate contribui la reducerea riscului de (boală Alzheimer). Dar dimensiunea acestui studiu este deosebit de convingătoare.”
Autorii celei mai recente cercetări nu au avut informații despre ceea ce i-a ajutat pe unii participanți să-și depășească anxietatea.
Constatările evidențiază „importanța tratării anxietății devreme și în mod consecvent”, a declarat neurologul Dr. Joel Salinas, fondator și director medical al Isaac Health, un serviciu clinic virtual și la domiciliu pentru demență și alte afecțiuni ale creierului. Salinas nu a fost implicat în cercetare.
Stresul și bolile neurodegenerative
Studiul are câteva limitări, inclusiv faptul că măsurătorile anxietății participanților s-au bazat pe cele patru săptămâni înainte de evaluări, au spus autorii.
Echipa a pierdut, de asemenea, 33% dintre participanții care au avut o rată mai mare de anxietate la începutul studiului; neștiind ce sa întâmplat în cele din urmă cu acești oameni ar putea duce la o subestimare a efectului anxietății asupra demenței.
Asocierea dintre anxietate și demență poate fi parțial explicată prin legătura primei cu bolile vasculare - o cauză a demenței - și efectele nocive asupra celulelor, au spus experții.
Stresul crește cortizolul în creier și inflamația, iar ambele ucid celulele nervoase, a declarat Tanzi, de asemenea director al unității de cercetare a geneticii și îmbătrânirii de la Massachusetts General Hospital.
Tulburarea a fost, de asemenea, asociată cu modificări structurale ale creierului „cum ar fi atrofia creierului și a hipocampului, procese care sunt, de asemenea, asociate cu demența”, a adăugat Khaing. Atrofia se referă la dispariția unui țesut sau a unui organ, în special ca urmare a degenerării celulare.
Persoanele cu anxietate sunt, de asemenea, mai susceptibile de a face alegeri nesănătoase, cum ar fi să aibă o dietă proastă sau să fumeze, au spus autorii.
Anxietatea este un răspuns normal la factorii de stres, dar dacă este excesivă este nevoie de ajutor specializat.
