Într-o răsturnare de situație, câteva ore mai târziu, un profesor de matematică de la Universitatea Stanford, Ravi Vakil, a relatat că un student din cadrul aceleiași facultăți a prezentat, în mod independent, propria sa demonstrație. Ambii au fost contactați de AFP, dar nu au oferit un răspuns imediat, notează News.ro.

Cercetătorul turco-american Levent Alpöge, angajat al companiei Anthropic, a publicat vineri pe site-ul său personal doar o relatare a acestor lucrări, și nu demonstrația integrală, care, potrivit lui, are peste 250.000 de pagini și nu a putut fi verificată de niciun alt matematician.

Ipoteza Riemann face parte din cele șapte așa-numite „probleme ale mileniului”, o listă întocmită în anul 2000 de organizația de cercetare Clay Mathematics Institute, care a promis să acorde un milion de dolari pentru rezolvarea uneia dintre ele.

Ipoteza Riemann (IR) rămâne una dintre cele mai semnificative probleme deschise în matematică, punând o întrebare fundamentală despre distribuția numerelor prime.

Ipoteza Riemann, formulată în 1859 de matematicianul german Bernhard Riemann, se referă la distribuția numerelor prime. Numeroase teoreme și algoritmi se bazează pe această ipoteză.

Pe listă figurează și ecuația cunoscută sub numele de Navier-Stokes, rezolvată la începutul lunii septembrie de unul dintre modelele de inteligență artificială ale OpenAI în mai puțin de patru zile, eveniment care a provocat un adevărat cutremur în lumea matematicii. La acea vreme, matematicianul australian Tristan Buckmaster publicase un mesaj în care își exprima îndoielile cu privire la proiectul OpenAI, despre care auzise, observând asemănări cu propriile sale lucrări.

El colabora cu Levent Alpöge, același cercetător care a prezentat vineri descoperirile sale referitoare la ipoteza Riemann.

„Un moment istoric”

Creșterea capacităților AI a permis o serie de progrese în domeniul matematicii începând de anul trecut.

Pe lângă ecuația Navier-Stokes, OpenAI a anunțat la începutul lunii octombrie că a rezolvat 377 de probleme diferite.

„Este un moment monumental în istoria umanității”, a declarat pentru AFP Brian Conrey, considerat una dintre principalele autorități în domeniul cercetărilor privind ipoteza Riemann, care nu a reușit încă să verifice demonstrația.

„Este cel mai important lucru pe care l-am văzut vreodată în matematică”, a afirmat el: „Unii nu vor fi de acord, dar este ceva major.”

Solicitată de AFP, Anthropic nu a oferit un răspuns imediat. Levent Alpöge a precizat doar că a folosit interfața AI Claude, fără a menționa despre ce versiune era vorba.

„Acest rezultat în sine nu va avea un impact imediat, [...] dar înțelegerea pe care o aduce va avea foarte, foarte multe aplicații în lunile și anii următori”, a analizat Nestor Guillen, profesor la Universitatea NYU (New York University).

Unii au văzut în această demonstrație o ilustrare a unei AI din ce în ce mai puternice, care prezintă riscuri sporite.

„Ipoteza Riemann a fost provocarea cel mai des menționată ca avertisment”, a explicat, pe rețeaua socială X, cercetătorul Eliezer Yudkowsky, una dintre cele mai alarmiste figuri din domeniul tehnologiei în ceea ce privește amenințările pe care IA le-ar reprezenta pentru umanitate.

Nestor Guillen a văzut în acest eveniment o evoluție mai pozitivă decât în cazul ecuației Navier-Stokes.

Demonstrația ipotezei Riemann este, într-adevăr, rezultatul muncii unui cercetător asistat de un model de AI, și nu produsul pur al unei inteligențe artificiale pe cont propriu, a subliniat el.

Pentru el, „acest lucru a fost realizat într-un mod care respectă mai mult metoda și practicile științifice”.