Cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer diagnosticat în populația masculină americană și a doua cauză de deces prin cancer în rândul acesteia, după cancerul pulmonar. La nivel mondial, aproape 1,5 milioane de bărbați au fost diagnosticați cu această boală în 2022, iar aproape 400.000 au murit, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, potrivit News.ro.
Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale care conțin frecvent grăsimi rafinate, uleiuri, zaharuri, amidon, sare și diverși aditivi utilizați pentru gust, textură sau prelungirea termenului de valabilitate. În această categorie intră, printre altele, băuturile răcoritoare, unele cereale ambalate, gustările procesate și produsele din carne procesată.
În Statele Unite, aceste produse furnizează aproape 60% din aportul energetic al adulților și aproximativ 70% din cel al copiilor. Consumul ridicat a fost asociat anterior cu excesul ponderal și obezitatea, bolile metabolice, inflamația, bolile cardiovasculare și mortalitatea prematură.
Cum ar putea influența alimentele ultraprocesate apariția cancerului
Există mai multe mecanisme biologice prin care o alimentație bogată în produse ultraprocesate ar putea fi implicată în apariția cancerului.
Printre acestea se numără modificările metabolice, inflamația și stresul oxidativ, proces caracterizat printr-un dezechilibru între moleculele reactive produse în organism și capacitatea acestuia de a le neutraliza. Cercetătorii iau în calcul și modificările microbiomului intestinal, comunitatea de microorganisme care trăiește în intestin și interacționează cu numeroase procese ale organismului.
Datele referitoare la cancerul de prostată sunt însă mai puține.
Cercetătorii de la Charles E. Schmidt College of Medicine, Florida Atlantic University (FAU), au analizat această posibilă asociere într-un studiu publicat în The American Journal of Medicine.
Peste 17.000 de bărbați au fost incluși în analiză
Analiza a inclus 17.024 de bărbați cu vârsta de cel puțin 18 ani, participanți la National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) în perioada 2003-2023. Eșantionul a fost conceput pentru a fi reprezentativ la nivel național pentru populația americană.
Pentru evaluarea alimentației, cercetătorii au folosit două chestionare privind alimentele și băuturile consumate în ultimele 24 de ore. Pe baza acestor informații, echipa a calculat proporția din aportul caloric zilnic provenită din alimente ultraprocesate.
Produsele au fost încadrate folosind sistemul NOVA, o metodă de clasificare a alimentelor în funcție de gradul și scopul procesării industriale. Participanții au fost împărțiți în patru categorii, în funcție de ponderea alimentelor ultraprocesate în aportul caloric zilnic. Aceasta era sub aproximativ 20% în categoria cu cel mai redus consum și depășea 44% în categoria cu cel mai ridicat consum.
Riscul a fost cu până la 31% mai mare în unele analize
Analiza a arătat o asociere între un consum mai mare de alimente ultraprocesate și cancerul de prostată.
Bărbații din cele trei categorii cu un consum mai ridicat au avut un risc cu 29% mai mare comparativ cu cei din categoria cu cel mai mic consum.
În cazul celor două categorii cu cel mai mare consum, riscul a fost cu aproximativ 30% mai mare. Asocierea s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, rasa și etnia, fumatul și situația socioeconomică. În aceste analize, creșterea riscului s-a situat între 24% și 31%.
Separat, bărbații cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au prezentat un risc estimat cu 34% mai mare. Această diferență nu a atins însă pragul de semnificație statistică. Autorii consideră că numărul mai redus de cazuri de cancer de prostată din această categorie ar putea explica rezultatul.
„În această populație reprezentativă de bărbați adulți din Statele Unite, cei care consumau cantități mai mari de alimente ultraprocesate au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta ulterior cancer de prostată”, a declarat Charles H. Hennekens, autorul principal al studiului și profesor de medicină și medicină preventivă la FAU, citat într-un comunicat.
Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare
Autorii subliniază că rezultatele trebuie verificate prin cercetări suplimentare. Sunt necesare studii observaționale de amploare și studii randomizate pentru a stabili mai clar relația dintre consumul de alimente ultraprocesate și riscul de cancer de prostată.
Rezultatele nu demonstrează că alimentele ultraprocesate provoacă direct cancer de prostată, întrucât studiul este observațional și identifică o asociere, nu o relație de cauzalitate. Evaluarea alimentației s-a bazat, de asemenea, pe două relatări ale participanților privind consumul din ultimele 24 de ore, metodă utilizată pentru estimarea aportului alimentar.
Reducerea consumului acestor produse nu depinde exclusiv de alegerile individuale, atrag atenția cercetătorii. Accesul și costul alimentelor mai sănătoase pot influența posibilitatea unei persoane de a-și modifica dieta.
„Mulți pacienți întâmpină dificultăți în accesarea și achiziționarea unor alimente mai sănătoase”, a explicat Timothy De Ver Dye, profesor și șef al Departamentului de Sănătate a Populației de la FAU. În opinia sa, intervențiile de sănătate publică trebuie să urmărească și îmbunătățirea accesului la alimente nutritive și cât mai puțin procesate.
Cancerul de prostată continuă să aibă un impact important asupra sănătății bărbaților. American Cancer Society estimează că peste 333.000 de bărbați vor fi diagnosticați cu această boală în Statele Unite în 2026 și că peste 36.000 vor muri din această cauză.
