Pe lângă orele petrecute învățând, studenții trebuie să se asigure că dorm suficient, să găsească metode prin care să elimine factorii care le distrag atenția și să învețe cum să gestioneze stresul academic, potrivit ScienceAlert.
Însă, când sunt întrebați care sunt dificultățile cu care se confruntă, o anumită problemă pare să le eclipseze pe toate celelalte.
Este vorba despre o luptă interioară cu care oricine se poate identifica: procrastinarea, adică amânarea constantă a sarcinilor.
Într-un nou studiu publicat în revista științifică PLOS One, cercetătorul în științe sociale Itamar Shatz, de la Universitatea Cambridge, a analizat răspunsurile la un sondaj completat de peste 65.000 de studenți din aproape 100 de instituții de învățământ superior din Statele Unite.
Studenții au fost întrebați dacă s-au confruntat cu probleme sau dificultăți de diferite tipuri în ultimele 12 luni. Chestionarul a vizat în mod special 36 de categorii de probleme legate de viață și sănătate.
Rezultatele studiului au evidențiat un tipar: procrastinarea era principala problemă
Studenții au indicat procrastinarea drept principala problemă care le afectează performanțele academice.
Astfel, 45,4% dintre respondenți au declarat că amânarea sarcinilor le-a influențat rezultatele școlare.
Pe următoarele locuri s-au situat stresul (36,6%), anxietatea (30,4%), dificultățile legate de somn (22%) și depresia (20%).
Procrastinarea a fost identificată și drept cea mai frecventă cauză a unei stări accentuate de suferință psihică, în comparație cu alte probleme de viață.
Această tendință îi afecta pe 45,7% dintre studenți, un procent mai mare decât cel înregistrat în cazul problemelor academice (38,9%), aspectului fizic (31,8%), situației financiare (30,8%) și carierei (29,6%).
Dintre toate cele 36 de probleme prezentate studenților, procrastinarea s-a situat practic la egalitate cu stresul în ceea ce privește frecvența generală.
Cele două au fost raportate de 72,3%, respectiv 73,8% dintre respondenți. Stresul a fost ușor mai răspândit, însă Shatz consideră că diferența este suficient de mică pentru ca cele două probleme să poată fi considerate practic la egalitate.
Deși procrastinarea a avut cel mai mare impact asupra studenților în ansamblu, Shatz atrage atenția că poziția sa fruntașă se explică, în parte, prin faptul că este foarte răspândită. Atunci când fiecare problemă a fost analizată doar în rândul studenților care se confruntau efectiv cu ea, procrastinarea nu s-a dovedit întotdeauna cea mai predispusă să le afecteze performanțele academice.
Deficitul de atenție (ADHD) afectează de asemenea performanța academică a studenților
O excepție a fost ADHD-ul (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate), despre care 12,9% dintre respondenți au declarat că le afectează rezultatele academice.
Dintre studenții care se confruntau cu ADHD, 64,1% au spus că această tulburare le influențează performanțele, comparativ cu 62,7% dintre cei afectați de procrastinare.
ADHD-ul s-a situat însă mai jos în clasamentul general deoarece a fost raportat de mult mai puțini studenți: 20,2%, față de 72,3% în cazul procrastinării.
Totuși, multe dintre problemele prezentate studenților se suprapun și se pot influența reciproc.
„Stresul, de exemplu, a fost una dintre principalele probleme, însă procrastinarea a reprezentat una dintre cauzele majore ale suferinței psihice. La rândul ei, procrastinarea poate fi provocată sau agravată de stres și de alte probleme, precum anxietatea și lipsa somnului”, explică Shatz.
„Un exemplu al unui astfel de cerc vicios este situația în care un student amână o sarcină, ceea ce îi provoacă stres. Stresul îi afectează somnul, iar lipsa somnului îl determină să amâne și mai mult sarcina respectivă”, a adăugat el.
În plus, un sondaj de acest tip poate oferi doar o imagine bazată pe evaluările subiective ale participanților și nu măsoară sau urmărește în mod direct modul în care fiecare problemă le afectează notele efective.
Cu toate aceste limitări, studiul evidențiază un lucru clar: procrastinarea este cel mai des menționat obstacol în calea performanței academice în rândul studenților, iar acest aspect merită atenție.
„Poate că nu este suficient să considerăm procrastinarea doar o problemă majoră în rândul studenților”, scrie Shatz.
„Mai degrabă, este plauzibil ca procrastinarea să fie, în medie, cea mai importantă problemă, cel puțin în ceea ce privește impactul asupra performanțelor academice.”
Procrastinarea poate afecta veniturile oamenilor
Efectele acestei probleme s-ar putea resimți mult timp după absolvire. Cercetările sugerează că procrastinarea poate influența semnificativ cariera și nivelul veniturilor unei persoane.
Un studiu din 2013 privind procrastinarea la locul de muncă a constatat că fiecare punct în plus pe o scală de cinci puncte care măsoară tendința de amânare era asociat cu venituri medii mai mici cu aproximativ 15.000 de dolari.
Cercetătorii au sugerat că procrastinarea ar putea fi cea mai importantă trăsătură de personalitate asociată cu nivelul veniturilor, deși agreabilitatea ar putea ocupa locul al doilea.
„Acest lucru sugerează, la rândul său, că efectele negative ale procrastinării persistă și după încheierea studiilor, fie pentru că dificultățile academice le-au redus absolvenților șansele de a obține anumite posturi pe o piață a muncii competitivă, fie pentru că tendința de amânare continuă să le afecteze capacitatea de a avansa în carieră, fie dintr-o combinație a acestor factori”, explică Shatz.
.webp)
