Studiu alarmant. Cercetătorii au estimat când ar putea dispărea omenirea, din cauza încălzirii globale

62165862

Un "triplu atac" al dioxidului de carbon, al soarelui și al unui nou mega-continent ar putea face Pământul de nelocuit, potrivit unui nou studiu.

Oamenii ar putea fi eliminați de formarea unui "supercontinent" în următorii 250 de milioane de ani, potrivit unui studiu citat de Euronews.

Cercetarea, publicată în revista științifică Nature Geoscience, oferă primele modele climatice pe supercomputer ale viitorului îndepărtat.

Acesta prezice că, pe măsură ce continentele converg pentru a forma un supercontinent fierbinte, uscat și în mare parte nelocuibil, acest lucru va duce "probabil la un punct de basculare a climei" și la "dispariția în masă" a mamiferelor.

O creștere a activității vulcanice care încălzește planeta și o încălzire mai mare din partea soarelui vor duce la o căldură fără precedent care va face ca Pământul să devină imposibil de trăit pentru oameni, prezice acesta.

"Perspectivele în viitorul îndepărtat par foarte sumbre", spune autorul principal al studiului, Dr. Alexander Farnsworth, cercetător asociat la Universitatea din Bristol. Nivelul de dioxid de carbon ar putea fi de două ori mai mare decât cel actual peste 250 de milioane de ani.

"De asemenea, se anticipează că soarele va emite cu aproximativ 2,5% mai multe radiații, iar supercontinentul va fi situat în principal în zonele tropicale calde și umede, o mare parte a planetei s-ar putea confrunta cu temperaturi cuprinse între 40 și 70°C", adaugă el.

De ce ar putea noul supercontinent să facă Pământul nelocuibil

Adaptări precum hibernarea și blana au ajutat mamiferele să supraviețuiască frigului extrem, în trecut. Cu toate acestea, toleranța noastră la temperaturi ridicate a rămas în mare parte constantă, notează cercetătorii.

Dacă simulările climatice modelate în cadrul studiului s-ar realiza, este puțin probabil ca majoritatea mamiferelor să supraviețuiască căldurii excesive prelungite.

Deși Pământul se va afla încă în zona locuibilă peste 250 de milioane de ani, formarea unui supercontinent cu un nivel ridicat de CO2 va face ca cea mai mare parte a lumii să devină nelocuibilă pentru oameni și alte mamifere. Descoperirile arată că doar între 8 și 16% din suprafața terestră ar fi locuibilă.

Procesele tectonice care determină fuziunea continentelor Pământului ar duce la erupții vulcanice mai frecvente, care eliberează cantități uriașe de dioxid de carbon. Acest lucru ar contribui la căldura extremă.

"Supercontinentul nou apărut ar crea efectiv o triplă lovitură, care ar cuprinde efectul de continentalitate, un soare mai fierbinte și mai mult CO2 în atmosferă, de creștere a căldurii pentru o mare parte a planetei", spune Dr. Farnsworth.

"Rezultatul este un mediu în mare parte ostil, lipsit de surse de hrană și apă pentru mamifere".

Confruntându-se cu temperaturi cuprinse între 40 și 50°C și cu o umiditate ridicată, oamenii ar fi în imposibilitatea de a-și răcori corpul prin transpirație, ceea ce, în cele din urmă, "ne-ar pecetlui soarta".

Când facem presiuni urgente pentru a reduce emisiile, 250 de milioane de ani par a fi o perioadă foarte îndepărtată.

Dar faptul că unele părți ale planetei vor fi încă locuibile în viitorul îndepărtat nu face ca eforturile noastre să fie inutile.

Încălzirea globală provocată de om este deja o sursă majoră de stres termic și de deces în unele regiuni - iar problema se înrăutățește.

"Este extrem de important să nu pierdem din vedere actuala criză climatică, care este rezultatul emisiilor umane de gaze cu efect de seră", spune coautorul studiului, Dr. Eunice Lo, cercetător în domeniul schimbărilor climatice și al sănătății la Universitatea din Bristol.

"În timp ce se preconizează o planetă nelocuibilă peste 250 de milioane de ani, astăzi ne confruntăm deja cu o căldură extremă care dăunează sănătății umane. De aceea, este esențial să ajungem cât mai curând posibil la emisii nete zero", îndeamnă ea.

Modelele climatice ale UK Met Office și un supercomputer al Universității din Bristol au fost folosite pentru a simula tendințele în materie de temperatură, vânt, ploaie și umiditate pentru supercontinentul care se preconizează că se va forma în următorii 250 de milioane de ani.

Echipa internațională de oameni de știință a folosit, de asemenea, modele de mișcare a plăcilor tectonice, chimia și biologia oceanelor pentru a estima nivelurile viitoare de CO2.

Cercetarea a făcut parte dintr-un proiect finanțat, susținut de Consiliul de Cercetare și Inovare pentru Mediu Natural din Marea Britanie (UKRI NERC), care analizează climatele supercontinentelor și extincțiile în masă.

Articol recomandat de sport.ro
Fiica unui fost mare atacant fură inimile americanilor! Tatăl ei a fost coleg cu Miodrag Belodedici
Fiica unui fost mare atacant fură inimile americanilor! Tatăl ei a fost coleg cu Miodrag Belodedici
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Misiune inedită NASA. O capsulă cu o mostră din „cel mai periculos” asteroid din sistemul nostru solar a aterizat în Utah

O capsulă NASA care transporta o mostră din asteroidul Bennu a aterizat în deșertul din statul american Utah.

 

Capsula NASA cu mostre din asteroidul Bennu a aterizat pe Pământ. De ce prezintă interes pentru oamenii de știință | VIDEO

O sondă Nasa, care a adunat praf şi fragmente de rocă de pe un asteroid numit Bennu, a aterizat, duminică, în siguranţă pe Pământ, relatează BBC şi Reuters, citate de News.ro.

 

 

Mici creaturi marine care ar putea dezvălui originile străvechi ale neuronilor. Descoperirea oamenilor de știință | VIDEO

Mici creaturi marine, descoperite de oamenii de ştiinţă, ar putea dezvălui originile străvechi ale neuronilor. Componentele celulelor creierului nostru s-ar fi format în mările de mică adâncime, în urmă cu aproximativ 800 de milioane de ani.

 

 

Recomandări
Primul spital construit de la zero în Cluj în ultimii 50 de ani. Realizat prin PNRR, este printre cele mai moderne din Europa

Unul dintre cele mai moderne centre de neurochirurgie din Europa de Est a fost inaugurat sâmbătă la Cluj-Napoca. 

Ultimul weekend de vară aduce peste 120.000 de turiști la mare. Septembrie vine cu vreme bună și prețuri mai mici

Ultimul weekend de vară aduce peste 120 de mii de turiști pe litoralul românesc, potrivit reprezentanților patronatelor din turism.

Un înalt oficial rus spune că Moscova nu a folosit până acum din ”bun simț” arme nucleare în Ucraina. Ce se va schimba

Un înalt oficial rus spune că Moscova nu a folosit până acum din ”bun simț” arme nucleare în războiul din Ucraina, dar va răspunde ”simetric” dacă aliații Kievului îi vor furniza acestuia componente de arme nucleare tactice.