Oamenii de ştiinţă au descoperit 10.000 de noi virusuri în scutecele bebeluşilor. Care ar putea fi explicaţia
Un experiment de cercetare prin care au fost analizate scutecele murdare ale unor bebeluşi din Danemarca a furnizat o multitudine de informaţii despre virusuri necunoscute până acum.
Acest experiment oferă cea mai bună imagine de până acum a componenţei microbiomului intestinal al sugarilor, relatează The Washington Post, potrivit News.ro.
O echipă internaţională de cercetători a anunţat, într-un articol publicat în revista Nature Microbiology, că a descoperit 10.000 de noi virusuri în fecalele sugarilor.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Studiul a analizat materiile fecale a 647 de copii danezi sănătoşi în vârstă de un an, înscrişi într-un studiu pe termen lung privind astmul şi bolile inflamatorii cronice.
Scutecele murdare ale copiilor au dat naştere unui set surprinzător de divers de virusuri - dintre care multe nu au fost încă descrise de ştiinţă. În total, cercetătorii au descoperit 10.000 de specii virale din 248 de familii virale. Iar dintre aceste familii, doar 16 erau deja cunoscute.
Virusurile erau de 10 ori mai multe decât speciile bacteriene din fecalele copiilor. Interesant este că 90% dintre aceste virusuri erau bacteriofage, adică atacă bacteriile în loc să atace celulele umane. Aceşti bacteriofagi nu provoacă boli, în schimb, se crede că modelează abilităţile competitive ale bacteriilor şi echilibrează populaţiile bacteriene din microbiomul intestinal.
Întrebarea este de ce sunt atât de multe virusuri în intestinele copiilor.
"Ipoteza noastră este că, deoarece sistemul imunitar nu a învăţat încă să separe grâul de neghină la vârsta de un an, apare o bogăţie extraordinar de mare de specii de viruşi intestinali, care este probabil necesară pentru a proteja împotriva bolilor cronice, cum ar fi astmul şi diabetul, mai târziu în viaţă", a declarat într-un comunicat de presă Shiraz Shah, autorul principal al studiului.
Cercetătorii au numit familiile virale nou identificate după 232 de copii participanţi, astfel că există acum, de pildă, Amandaviridae, Benjaminviridae şi Irisviridae.
