Oamenii de Neanderthal, dreptaci si inzestrati cu darul vorbirii. Noutatile celui mai recent studiu
Cei mai multi dintre oamenii de Neanderthal erau dreptaci, la fel ca oamenii moderni, iar aceasta tendinta sugereaza faptul ca neanderthalienii erau probabil inzestrati cu darul vorbirii, potrivit unui studiu publicat recent in revista stiintifica Plos One.
Lateralitatea, o trasatura unica, specifica oamenilor, semnaleaza impartirea creierului in doua emisfere, fiecare dintre ele fiind specializata in activitati diferite. Emisfera cerebrala stanga controleaza partea dreapta a corpului si joaca in acelasi timp un rol principal in dezvoltarea si folosirea limbajului. Asadar, daca neanderthalienii erau in majoritate dreptaci, acest fapt ar putea sugera ca ei erau capabili si sa dezvolte un limbaj. Exista insa putine schelete de neanderthalieni disponibile pentru a fi studiate. Unul dintre ele, aproape complet, a fost descoperit in 1957 in Franta, la mica distanta de celebra pestera Lascaux.
Scheletul a fost botezat "Regourdou" si, in urma cu circa doua decenii, savantii i-au examinat oasele bratelor, ajungand la concluzia ca acel neanderthalian era dreptaci. "Acest schelet avea o mandibula si alte fragmente osoase aflate mai jos de zona gatului", a explicat David Frayer, profesor de antropologie la Universitatea Kansas. "In urma cu peste 20 de ani in urma, cativa savanti au examinat scheletul si au conchis ca umanoidul era dreptaci, tinand cont de muscularitatea bratului drept, in comparatie cu cea a bratului stang", a adaugat el. In urma unei noi investigatii, David Frayer si o echipa internationala coordonata de Virginie Volpato de la Senckenberg Institute din Frankfurt au confirmat lateralitatea dreapta a lui Regourdou, prin examinarea atenta a robustetii bratelor si a umerilor, pe care le-au comparat apoi cu zgarieturile de pe dintii acestuia.
"Am studiat multe urme lasate pe dinti de neanderthalieni, dar in toate acele cazuri era vorba de dinti izolati sau de dinti prinsi in mandibule care nu erau direct asociati cu materialul scheletic. Acum a fost pentru prima data cand am putut sa verificam tiparul ce poate fi vazut pe dinti si sa il comparam cu tiparul ce poate fi vazut in zona bratelor. Am facut analize si mai sofisticate ale bratelor - clavicula, humerus, radius si ulna - pentru ca aveam toate aceste oase de pe ambele parti. Iar apoi am examinat grosimea corticala si am realizat alte masuratori biomecanice. Toate acestea au confirmat faptul ca toate elementele erau mai robuste pe partea dreapta a corpului decat cele de pe partea stanga", a spus profesorul Frayer.
El mai sustine ca neanderthalienii isi foloseau gura ca pe o "a treia mana", iar acest fapt cauza o uzura mai mare a dintilor din fata, in comparatie cu cei din spatele gurii.
"Se stie de multa vreme ca neanderthalienii prelucrau si mestecau multe lucruri cu incisivii si caninii", a explicat profesorul.
David Frayer sustine ca cercetarile realizate pe Regourdou si pe alte schelete au demonstrat ca 89% din fosilele de neanderthalieni gasite in Europa (16 din 18) arata o preferinta clara de folosire a mainii drepte. Acest procent este asemanator celui al dreptacilor din populatiile umane moderne - 90%. Profesorul Frayer si ceilalti autori ai studiului au ajuns astfel la concluzia ca acel procent ridicat (89%) sugereaza faptul ca neanderthalienii erau inzestrati cu darul vorbirii. "Legatura - cunoscuta de multa vreme - dintre asimetria cerebrala, lateralitate si limbaj, in populatiile vii, serveste drept tipar pentru estimarea lateralizarii creierului la fosile si pentru estimarea probabilitatii capacitatii de vorbire la acestea", a explicat savantul american.
