O enigma astronomica a lui Galilei a fost dezlegata, dupa 400 de ani
O iluzie optica, descoperita pentru prima oara de Galileo Galilei, potrivit careia Venus pare mai mare decat Jupiter atunci cand cele doua planete sunt observate cu ochiul liber, a fost explicata de cercetatorii americani.
Oamenii de stiinta de la Colegiul de optometrie afiliat Universitatii din New York au constatat ca aceasta iluzie optica este o consecinta a modului in care ochiul uman percepe lumina si intunericul, ce are legatura cu felul in care sunt stabilite conexiunile neuronale pentru a distinge obiectele albe de cele negre.
Experimentele au fost realizate de Jens Kremkow si colaboratorii acestuia, in laboratoarele Colegiului de optometrie, rezultatele fiind publicate in Proceedings of the National Academy of Science. "Galileo a fost primul om de stiinta care a afirmat ca ochiul uman deformeaza realitatea", a declarat doctorul Jose Manuel Alonso, din echipa de cercetare.
Alegeri 2024
03:24
Rezultate alegeri prezidențiale în Bihor. Kelemen Hunor, cel mai votat candidat în judeţul condus de Ilie Bolojan
03:03
Marcel Ciolacu, învins de Călin Georgescu cu peste 20.000 de voturi în Prahova, unde PSD are şefia Consiliului Judeţean
02:54
Rezultate alegeri prezidențiale în Sibiu. Călin Georgescu şi Elena Lasconi sunt primii doi clasaţi în primul tur
02:48
Rezultatele alegerilor prezidențiale din România, în presa străină: Cutremur politic, un candidat pro-rus produce surpriza
"El a observat ca Venus parea un corp ceresc mult mai mare decat Jupiter, observat cu ochiul liber, si ca lucrurile stateau exact invers cand le privea cu telescopul", a precizat Jose Manuel Alonso pentru dailymail.co.uk.
Observate in mod direct, planetele pareau "extinse" si aveau o "aura stralucitoare", astfel incat Venus parea chiar si de zece ori mai mare decat Jupiter, chiar daca, de fapt, Jupiter este de patru ori mai mare.
Fizicianul german din secolul al XIX-lea Hermann von Helmholtz s-a apropiat mai mult de adevar cand a afirmat ca "iluzia de difuzare a luminii", dupa cum o denumise, era o consecinta a senzatiei pe care omul o are asupra obiectului, si nu a sistemului optic al ochiului.
"Cele mai recente cercetari arata ca senzatia, folosita de Helmholtz pentru a explica iluzia de difuzare a luminii, este o reactie «non-liniara» a sistemului vizual, cand obiectele sunt prezentate pe un fundal intunecat", a spus cercetatorul american. Abia in prezent, odata cu studiul efectuat de echipa lui Jens Kremkow, a devenit evident ca explicatia consta in modul in care oamenii vad obiectele din jur.
In noul studiu, Jose Manuel Alonso si colegii sai au utilizat electrozi pentru a inregistra semnalele electrice trimise de neuroni in regiunile vizuale de la nivelul creierelor unor pisici, maimute si oameni in stare de anestezie, in timp ce oamenii de stiinta prezentau participantilor la studiu - atat oameni, cat si animale - forme intunecate pe fundal deschis la culoare, forme deschise la culoare pe fundal intunecat si forme intunecate pe fundal cenusiu.
Punctele albe pe fundalul negru pareau mai mari decat punctele negre de aceleasi dimensiuni pe fundal alb. Efectul este responsabil pentru modul in care se vad obiectele din jur, de la texturi si chipuri - pe baza partilor intunecate ale acestora, percepute in lumina diurna - pana la fenomenul potrivit caruia sunt mai usor de citit literele negre pe fond alb decat literele albe pe fond negru (un fenomen binecunoscut, dar ramas neexplicat pana astazi).
Faptul ca aceste efecte sunt explicate de modul in care neuronii sunt amplasati si interconectati in retina si creier i-a determinat pe autorii studiului sa constate ca iluzia este potential generata de fotoreceptorii optici prezenti la nivelul ochilor.
