Inventia geniala a unui roman de 17 ani din Calarasi.Cum functioneaza mana bionica pentru surdo-muti
Tinerii nu sunt interesati numai de jocuri. Unii sunt autorii unor inventii care ii pot ajuta enorm pe cei cu deficiente de vorbire, auz sau vaz.
De exemplu, mana bionica pusa la punct de un adolescent de 17 ani ii ajuta pe surdo-muti sa comunice. Iar sapca inspirata din modul de orientare al liliecilor vine in sprijinul persoanelor care nu vad.
La 17 ani, acest tanar din Calarasi a creat un robot care vorbeste in limbajul semnelor. Mana bionica e conectata la un calculator, iar programul special creat de Andrew, traduce cuvintele. Concret, face posibila comunicarea pentru surdomuti. Iar astazi a fost testata pentru prima data.
"Am facut-o in 6 luni. E facuta dintr-un burlan... piese luate de pe ebay.com", a declarat Andrew Murray.
"Ne ajuta enorm, mai ales in familiile in care copiulul, spre exemplu, are deficiente. Si pentru noi angajati ai centrului", au declarat cei de la centrul de hipoacuzici.
Tanarul vrea ca inventia lui sa ajunge in centrele de hipoacuzici. Mai mult de atat, se gandeste sa perfectioneze mana bionica astfel incat sa poate functiona si invers. Surdomutii sa poata transmite si ei mesaje catre semenii lor fara deficiente.
"Vreau sa mai fac o mana, de la umar, care sa redea semnele, nu doar alfabetul", spune Andrew Murray.
Iata o alta inventie buna pentru nevazatori, facuta de doi tineri de 15 si respectiv 20 de ani. Pe o sapca de numai 10 lei, ei au montat un sistem de senzori similar cu cei de perimetru de pe autoturisme. Inventia functioneaza ca autosistemul de ghidaj al liliecilor astfel incat atunci cand apare un obstacol in calea nevazatorului, senzorii detecteaza obstacolele si transmit vibratii in sapca.
"Avem deja finantare, o sa iasa un produs in sine", spun acestia.
Un alt tanar, Alexandru, se lauda cu un simulator de masina confectionat din piese de la dezmembrari.
"Ideal pentru scolile de soferi, incepatori.", spune Alex Rosior.
Desi par o joaca intr-o prima faza, astfel de inventii, brevetate la OSIM si extinse apoi in productia de serie, ii pot da inventatorului sansa inceperii unei afaceri. Anual doar 3 mii de tineri se pot lauda ca au pus pe picioare o mica afacere.
