H. Coanda, romanul care a inventat farfuria zburatoare si "trenul de mare viteza"
Fascinat inca din copilarie de ideea de a zbura, Henri Coanda a fost un elev mediocru, insa un inventator de geniu. Cel care a creat avionul cu reactie a avut insa si multe alte brevete, la fel de fascinante si cat se poate de actuale.
Desi la inceput a fost un elev mediocru si era sa ramana corigent la matematica, ulterior, datorita unor profesori de exceptie, precum Garabet Ibraileanu si A.D Xenopol, Henri Coanda a devenit un elev exceptional, pasionat de aceasta disciplina.
A fost sef de promotie la Scoala Superioara de Aeronautica si Constructii Mecanice din Paris, iar apoi si-a inceput activitatea profesionala pe santierele celebrului inginer Gustave Eiffel.
Intors in tara, s-a angajat la Arsenalul Armatei Romane din Bucuresti si a inceput sa construiasca machete.
In 1910 a creat si testat primul avion cu reactie din lume, pe care l-a prezentat si la Salonul International de Aeronautica din Paris.
In acelasi an, a observat un fenomen care avea sa fie numit “efectul Coanda”, care va fi insa brevetat abia in 1934.
Savantul a remarcat alinierea apropiata de alipire a jeturilor gazelor arse fata de fuzelajul avionului. Aplicat la motoreactorul din 1910 doar intuitiv, acest fenomen a dus ulterior la aparitia turboreactoarelor, la care forta de propulsie si portanta sunt asigurate de jeturile de gaze evacuate cu viteza foarte mare.
In perioada 1911-1914, el a lucrat la Uzinele Bristol, unde a fabricat o serie de avioane numite Coanda-Bristol. Dupa o colaborare cu Delauney-Belleville, a primit o oferta de la United States Corporation, unde a facut teste privind aplicarea efectului Coanda. In 1969 s-a intors defintiv in tara.
Inventiile prea putin cunoscute ale unui mare vizionar
Henri Coanda a avut 250 de brevete de inventii in domenii foarte diferite. Merita mentionate aici tunul fara recul din dotarea avioanelor militare, o instalatie de desalinizare a apei marine si proiectul aerotubexpresul, un mijloc de transport care putea atinge 500 km/h.
Desigur, una din cele mai interesante inventii este aerodina lenticulara, prea putin cunoscuta in prezent. Desi nu a fost niciodata un proiect secret, aceasta “farfurie zburatoare” zace acum uitata in Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din parcul Carol.
Bizarul aparat s-a dorit a fi o solutie de zbor sigura si ieftina, propulsia fiind bazata pe efectul Coanda, observat in 1910, cand savantul lucra la realizarea primul avion cu reactie.
Primul prototip al aerodinei a fost obtinut in 1932 si a zburat la Paris, fiind cuplat la reteaua de alimentare cu gaze. Experimentele au continuat pana in 1956, cand Coanda a prezentat doua aerodine lenticulare propulsate vertical de puterea aburului. Inventia a starnit interesul Statelor Unite, care i-au cumparat doua proiecte de aerodine care puteau ridica un om. Acestea au intrat in proprietatea US Air Force.
Fiecare farfurie avea un diametru de 5 metri si cantarea o tona. Ultimul proiect de aerodina a fost realizat in 1970, fiind un sistem alcatuit din patru farfurii zburatoare care sustineau un fuselaj.
La fel de fascinant este si aerotubexul, care ar fi putut sa fie primul tren de mare viteza din lume. Gandit initial pentru deplasarea containerelor de marfa, a fost testat cu succes la o baza experimentala de la Maneciu-Ungureni.
Datorita diferentei de presiune de la capatul cunductelor (subterane sau supraterane), containerele se atingeau viteza de 500 km/h. Incantat de rezultat, Coanda dorea sa transporte in acest fel chiar si oameni. O autostrada speciala ar fi urmat sa lege Bucurestiul de Brasov si Ploiesti prin doua conducte, una pentru marfa, alta pentru persoane.
De asemenea, Henri Coanda a inventat in 1930 “constructiile in configuratie multicelulara”, adica prefabricatele pentru realizarea locuintelor. Pentru acest proiect, el a primit si medalia de aur la Padova.
Nascut pe 7 iunie 1886, Henri Marie Coanda, academician, inginer, pionier al aviatiei si inventator, a incetat din viata pe 25 noiembrie 1972.
Membru al Societatii Regale de Aeronautica din Londra si al Academiei Romane, Coanda a primit si titlul de Doctor Honoris Causa al institutului Politehnic Bucuresti.
Doctor Honoris Causa sau „doctor datorita meritelor” este un titlu onorific, care se acordă atat pentru buna reputatie, cat si pentru meritele profesionale.
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: henri coandă, inventii,
