Descoperire neașteptată pe o lună a planetei Saturn. Cercetătorii au găsit elemente care pot susține viața pe Enceladus
Oceanul de pe Enceladus găzduiește molecule organice complexe, un indiciu în plus că această lună înghețată a planetei Saturn prezintă condiții favorabile pentru o potențială viață extraterestră, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Astronomy.
Invizibilă cu ochiul liber, acea lună de mici dimensiuni, o sferă albă cu diametrul de doar 500 de kilometri, a cărei suprafață pare brăzdată de cicatrici, plutește pe o orbită în jurul lui Saturn, a șasea planetă din Sistemul Solar, informează miercuri AFP.
Ea se află mult prea departe de Soare - și este așadar prea rece - pentru a se afla într-o zonă locuibilă, au crezut mult timp oamenii de știință.
Descoperiri surprinzătoare de la sonda spațială Cassini
Această teorie a rămas valabilă până când sonda spațială Cassini, care a survolat-o de mai multe ori în timpul misiunii sale spre Saturn și inelele sale între 2004 și 2017, a evidențiat prezența unui vast ocean de apă sărată, ascuns sub un strat gros de gheață.
De atunci, datele culese de acea sondă continuă să furnizeze noi indicii despre prezența elementelor necesare pentru apariția vieții: săruri, metan, dioxid de carbon, fosfor.
La polul sudic al satelitului natural Enceladus, sonda Cassini a descoperit gheizere care țâșnesc din fisuri și proiectează în exteriorul lunii particule minuscule de gheață, mai mici decât granulele de nisip.
Unele dintre microparticulele de gheață cad din nou pe suprafața acestei luni, în timp ce altele evadează în spațiu, alăturându-se unui inel format în jurul planetei Saturn.
Atunci când a traversat inelul E, cel mai îndepărtat dintre inelele lui Saturn, sonda Cassini „detecta în mod constant eșantioane de pe Enceladus”, a reamintit într-un comunicat al Agenției Spațiale Europene (ESA) Nozair Khawaja, planetolog la Universitatea Liberă din Berlin și totodată autorul principal al studiului.
Molecule organice, inclusiv precursori ai vieții
Oamenii de știință au identificat acolo numeroase molecule organice, inclusiv precursori ai aminoacizilor - elemente fundamentale ale vieții. Însă aceste particule ar fi putut fi prezente în inel de câteva sute de ani și să fi fost alterate de radiația cosmică intensă.
În 2008, sonda Cassini a traversat direct inelul înghețat. Granule de gheață ejectate cu doar câteva minute mai devreme de pe Enceladus au percutat analizatorul de praf cosmic (CDA) al sondei, cu o viteză de 18 km/h.
Analiza lor chimică aprofundată, obiectul noului studiu, a avut nevoie de câțiva ani pentru a fi finalizată.
„Moleculele pe care le-am găsit în materialul proaspăt ejectat dovedesc faptul că moleculele organice complexe pe care Cassini le-a detectat nu sunt doar produsul unei expuneri îndelungate în spațiu, ci sunt cu adevărat prezente și în oceanul de pe Enceladus”, a explicat planetologul Franck Potsberg, coautor al studiului, citat în comunicatul publicat de ESA.
Un pas important pentru cercetarea vieții extraterestre
Confirmarea prezenței acestor molecule, o chestiune asupra căreia „nu existau îndoieli prea mari”, reprezintă „o piatră suplimentară pusă la temelia edificiului”, a declarat Caroline Freissinet, o specialistă în astrochimie, care nu a participat la realizarea studiului.
„Acest lucru demonstrează mai ales că, cu ajutorul noilor tehnologii - învățarea automată, inteligența artificială -, suntem capabili să realizăm noi analize, noi interpretări ale datelor mai vechi”, a subliniat Caroline Freissinet, cercetătoare de la Laboratorul pentru Atmosfere și Observații Spațiale (LATMOS) din Franța. „Există încă multe date care pot fi exploatate, provenite din misiuni care astăzi nu mai există”, a continuat ea.
Pentru a putea identifica moleculele „cu o precizie foarte mare”, „ar fi ideal să aterizăm acolo unde se află gheizerele, la polul sudic, și să prelevăm probe”, a mai spus ea.
ESA a lansat deja studiile necesare pentru un astfel de proiect. O misiune spațială care ar efectua măsurători direct pe suprafața lunii Enceladus, în căutarea unor semne de viață, „i-ar oferi Europei un rol de prim-plan în explorarea Sistemului Solar”, susține agenția europeană.
„Chiar și dacă nu s-ar găsi viață pe Enceladus, tot ar fi o descoperire majoră, deoarece acest lucru ar ridica întrebări fundamentale despre motivele absenței vieții într-un mediu în care toate condițiile par să fie reunite”, a explicat autorul principal al noului studiu, Nozair Khawaja.
