Cum se schimba forma inimii atunci cand astronautii ies in spatiu. Conditiile care o fac sa fie mai aproape de o sfera
Concluziile unui studiu realizat pe 12 astronauti, care au participat la misiuni diferite pe orbita circumterestra, demonstreaza ca inima acestora devine mai sferica in conditii de microgravitatie, conform Reuters si TG Daily.
Aceasta modificare a formei inimii poate duce la problem de ordin cardiac, conform acestui studiu ce a fost prezentat cu ocazia celei de-a 63-a Sesiuni Stiintifice Anuale a Colegiului American de Cardiologie (29 – 31 martie, desfasurat la Washington).
Aceasta descoperire are implicatii importante in cazul unei eventuale misiuni cu echipaj uman spre planeta Marte, reprezentand un pas important spre intelegerea modului in care un zbor spatial de cel putin 18 luni ar afecta inima astronautilor.
"Inima nu pompeaza atat de puternic in spatiu, ceea ce are ca efect o pierdere a masei miocardului, peretele muscular al inimii", sustine Dr. James Thomas, cercetator principal al NASA in domeniul imagisticii cardiovasculare cu ultrasunete, coordonatorul acestui studiu despre sanatatea inimii in spatiu. "Acest lucru poate avea consecinte serioase pentru astronauti dupa revenirea pe Pamant, iar noi incercam sa identificam eventuale masuri care sa duca la prevenirea acestei pierderi de masa musculara”, a adaugat el.
Cercetatorii sustin ca identificarea unui tip de exercitiu fizic pe care astronautii sa-l poata face in timpul misiunilor indelungate, pentru a-si proteja inima, reprezinta o prioritate ce trebuie rezolvata in vederea organizarii unei misiuni de lunga durata, spre Planeta Rosie. Dr. Thomas a adaugat ca astfel de exercitii pentru astronauti ar putea fi folosite si pentru oamenii obisnuiti cu problem cardiace din cauza perioadelor lungi de inactivitate – in contextual unor dizabilitati fizice, a unui regim prelungit la pat, sau chiar pentru cei cu insuficienta cardiaca.
In cadrul acestui experiment astronautii au fost pregatiti de catre cercetatori sa-si faca ecografii ale inimii folosind aparate cu ultrasunete instalate pe Statia Spatiala Internationala (ISS). Doisprezece astronauti au participat la experiment, oferind informatii despre froma inimii inainte, in timpul si dupa incheierea misiunii pe orbita circumterestra.
Rezultatele indica faptul ca inima devine mai sferica in spatiu cu un factor de 9,4%, o transformare similara celei preconizate de cercetatori prin intermediul unor sofisticate simulari bazate pe modele matematice computerizate. Validarea acestor modele prin experimentele directe, realizate cu ajutorul astronautilor, poate conduce la o mai buna intelegere a afectiunilor cardiovasculare comune pentru pacientii obisnuiti.
"Modelele pe care le-am folosit au prevazut aproape cu exactitate modificarile pe care le-am observant apoi la astronauti. Acest lucru ne confera incredere ca putem continua sa folosim aceste modele pentru aplicatii clinice importante pentru bolnavii de inima, putand preconiza ce se intampla cu inima in diferite circumstante legate de anumite afectiuni", a mai adugat Dr. Thomas.
Modificarea formei inimii astronautilor nu este definitiva, inima revenind la forma sa normala, alungita, la putin timp dupa revenirea pe Pamant. Aceasta modificare a formei miocardului corespunde faptului ca inima functioneaza mai putin eficient in spatiu, insa efectele pe termen lung ale acestei conditii nu sunt cunoscute.
Misiunile spatiale le provoaca astronautilor o varietate de efecte cardiace. La reintoarcerea pe Pamant astronautii trec de multe ori prin stari de ameteala sau chiar lesina – stare denumita hipotensiune ortostatica (scadere brusca a tensiunii arteriale).
De asemenea, la astronautii aflati in misiune au fost observate si aritmii cardiace si exista si pericolul ca astronautii expusi la radiatii sa sufere de ateroscleroze – maladie cardiovasculara caracterizată de formarea in artere a unor depozite de placi ateromatoase (placi de culoare galbena) ce contin colesterol, material lipidic si celule lipofage.
Echipa condusa de Dr. Thomas continua sa studieze acestea dar si alte posibile efecte ale expunerii prelungite a inimii intr-un mediu caracterizat de microgravitatie.
