Cum se formează coloniile bacteriene care provoacă infecţii nosocomiale şi de ce rezistă tratamentelor cu antibiotice

62418920
Shutterstock

Bacteriile care provoacă unele dintre cele mai persistente infecţii ar putea fi învinse datorită unei descoperiri care explică modul în care acestea se organizează în structuri rezistente la tratament.

Cercetătorii au identificat mecanismul prin care Pseudomonas aeruginosa, cunoscută şi sub denumirea de bacilul piocianic – o bacterie responsabilă de numeroase infecţii nosocomiale (dobândite în spital) –, formează biofilme: comunităţi compacte care le protejează de antibiotice şi de sistemul imunitar.

Bacteria Pseudomonas este recunoscută pentru abilitatea sa

Bacteria Pseudomonas este recunoscută pentru abilitatea sa de a supravieţui în condiţii extreme, inclusiv în prezenţa substanţelor antimicrobiene. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus această specie printre bacteriile cu cel mai ridicat risc de rezistenţă la antibiotice, iar descifrarea comportamentului acesteia este o prioritate la nivel mondial.

Studiul, publicat recent în revista Nature Microbiology, arată că fiecare bacterie Pseudomonas detectează şi se leagă de anumite zaharuri (polizaharide) lăsate în urmă de alte celule ale aceleiaşi specii. Acest proces de recunoaştere este mediat de structuri fine asemănătoare firelor de păr, numite pili, care acţionează ca senzori mecanici. Prin intermediul lor, bacteriile percep şi „interpretează” compoziţia chimică a mediului, transformând informaţia în semnale interne care coordonează secreţia controlată de zaharuri suplimentare – materialul de bază al biofilmului.

Până acum, aceşti pili erau consideraţi în principal structuri de locomoţie, însă cercetarea arată că ei funcţionează şi ca instrumente senzoriale sofisticate.

„Vedem pentru prima dată cum bacteriile folosesc aceste «apendice» pentru a traduce forţele mecanice în semnale chimice care le ghidează comportamentul”, explică Gerard Wong, coordonatorul studiului de la Universitatea California, Los Angeles (UCLA), citat într-un comunicat.

Cercetătorii cred că aceste rezultate pot fi folosite pentru a dezvolta strategii

Cercetătorii cred că aceste rezultate pot fi folosite pentru a dezvolta strategii care să perturbe comunicarea bacteriilor, împiedicându-le să formeze biofilme.

„Este posibil să putem transforma celulele în versiuni mai sensibile la antibiotice, ceea ce ar facilita tratamentul infecţiilor cronice”, a adăugat coautorul studiului, William Schmidt.

Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra modului în care microorganismele percep şi răspund la mediu, sugerând că intervenţia în procesul de formare a biofilmului ar putea deveni o cale promiţătoare pentru combaterea infecţiilor rezistente la tratament.

Articol recomandat de sport.ro
Fostul antrenor lansează ultima informație despre retragerea Soranei Cîrstea din tenis
Fostul antrenor lansează ultima informație despre retragerea Soranei Cîrstea din tenis
Citește și...
Câți pași trebuie făcuți zilnic pentru a încetini boala Alzheimer. Plimbările care pot proteja creierul de declin

Persoanele cu boala Alzheimer care fac zilnic între 3.000 şi 5.000 de paşi îşi pot încetini semnificativ declinul cognitiv, arată un nou studiu.

Un biolog român a descoperit cea mai mare pânză de păianjen văzută vreodată. Megaorașul păianjenilor, în întuneric total FOTO

Un biolog român din Cluj a descoperit într-o peșteră situată la granița dintre Albania și Grecia cea mai mare pânză de păianjen văzută vreodată. Pânza a fost țesută de peste 111.000 de arahnide, într-un întuneric total.

 

O gaură neagră supermasivă a înghițit o stea uriașă. Erupția a fost de 10 trilioane de ori mai luminoasă decât Soarele

Oamenii de ştiinţă au înregistrat cea mai mare degajare de energie observată vreodată în spaţiu emanând dinspre o gaură neagră supermasivă.

Recomandări
Mesajul lui Nicușor Dan la început de an școlar: „România are încă multe restanțe de rezolvat în educație”

Preşedintele Nicuşor Dan afirmă, în mesajul transmis luni, la începerea anului şcolar, că educaţia nu înseamnă doar note, cataloage sau examen, ci și încrederea pe care un profesor o oferă unui elev.

Partidul de extremă dreapta AfD a câștigat detașat în Saxonia-Anhalt. Prezența la vot a fost cea mai mare de la reunificare

Partidul de extremă dreapta AfD - Alternativa pentru Germania - sărbătorește victoria detașată în alegerile legislative din landul estic Saxonia-Anhalt. 

Ce va fi diferit în anul școlar 2026-2027. Aproape 2,9 milioane de elevi încep orele

Aproape 2.900.000 de elevi şi preşcolari încep luni noul an şcolar - 2026-2027. Vor fi 36 de săptămâni de cursuri, structurate în cinci module, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.