Cercetatorii au descoperit "cel mai vechi stramos al omului", in varsta de 540 de milioane de ani
O echipa internationala de cercetatori a descoperit cel mai vechi stramos al omului si probabil un spectru vast al altei specii, scrie BBC News, citat de Agerpres.
Cercetatorii sustin ca este vorba despre urmele fosilizate - ''splendid de bine pastrate'' - ale unei creaturi vechi de 540 de milioane de ani. Animalul marin microscopic este cea mai timpurie treapta a evolutiei care conduce la pesti si - eventual - la om.
Echipa de cercetatori sustine ca Saccorhytus este cel mai primitiv exemplu de categorie animala cunoscut ca ''deuterostomieni'' care sunt stramosii comuni ai unui spectru vast de specii, inclusiv vertebrate.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Saccorhytus are dimensiunea de aproximativ un milimetru si se presupune ca a trait intre firele de nisip de pe fundul oceanului. Era acoperit de o piele subtire, relativ flexibila si de muschi.
Deocamdata, cercetatorii nu au putut stabili daca animalul avea orificiu anal, sugerand ca elimina resturile prin acelasi orificiu pe unde se hranea.
Cercetarea a fost realizata de oameni de stiinta din Marea Britanie, China si Germania. Profesorul britanic Simon Conway Morris, de la Universitatea Cambridge si implicat in acest proiect, a declarat pentru BBC ca ''fosilele pe care le-am studiat arata ca niste mici graunte negre, insa la microscop nivelul detaliilor este uimitor''.
''Ne concentram asupra lui ca spre o incipienta deuterostomie, care ar putea reprezenta inceputurile primitive ale unei foarte diverse game de specii, inclusiv a noastra. Deuterostomienii au un stramos comun si credem ca este cel la care ne uitam acum'', a mai spus profesorul Simon Conway Morris.
''Saccorhytus ne ofera o perspectiva remarcabila intr-una din cele mai incipiente nivele ale evolutiei unui grup care a dus la pesti, si in final, la noi'', a spus Degan Shu, de la Universitatea Nord-Vest din provincia Shaanxi, unde au fost gasite fosilele.
Pana in prezent, grupul deuterostemienii descoperti datau intre 510-520 de milioane de ani in urma. Acestia s-au diversificat nu doar in grupul vertebratelor, carora apartin oamenii si stramosii sai, dar si in alte specii precum steaua de mare sau scoicile de mare. Pentru ca arata atat de diferit unele de altele, a fost extrem de dificil pentru oamenii de stiinta sa stabileasca cum ar fi aratat un stramos comun mai avansat.
Potrivit studiului, organismul are corpul simetric, o caracteristica care este specifica multora din descendentii de pe scara evolutiei, inclusiv a oamenilor. Datorita pielii sale subtiri si relativ flexibile dar si a muschilor, cercetatorii au concluzionat ca Saccorhytus se deplasa prin contractarea muschilor si prin rasucire.
Cercetatorii sustin ca cea mai vizibila particularitate este gura larga, comparativ cu restul corpului. Acestia sustin ca probabil se hranea prin inghitirea unor particule de hrana sau chiar a unor altor creaturi. La fel de interesante sunt structurile conice de pe corpul, care, potrivit cercetatorilor, ar fi avut rolul de a permite apei inghitite sa iasa si sa functioneze asemenea unor versiuni incipiente de branhii.
Detaliile acestei descoperiri realizata de o echipa internationala de cercetatori in centrul Chinei au fost publicate in revista Nature.