Cercetători din toată lumea se înghesuie să lucreze la laserul de la Măgurele. De ce nu pot fi angajați

Dar, deși este unul dintre cele mai importante proiecte pentru România, nu lipsesc problemele. De pildă, angajările specialiștilor sunt întârziate de birocrație, iar pentru echivalarea diplomelor este nevoie de un an. A recunoscut chiar premierul țării, care a vizitat, marți, laserul de la Măgurele.

Din camera laserului, fasciculul ajunge într-o cameră experimentală. Aici, ţintele, metale, de exemplu, sau chiar diamante, sunt bombardate cu fasciculul laser, iar cercetătorii vor studia aceasta interacţie. Sistemul a fost deja testat, laserul a ajuns la cea mai mare putere din lume de peste 10 pw, însă experimentele vor începe de luna viitoare.

Din păcate o parte din experimentele importante deja programate nu vor putea fi făcute.

Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP: "Avem o întârziere în furnizarea sistemului de fasicul gama, cum îl numim noi. Am fost forţaţi să reziliem contractul, sigur cu penalităţile de întârziere de rigoare, am organizat o nouă licitaţie. Aş putea spune că undeva la jumătate din programul ştiinţific al centrului ELI, nu va fi pus în aplicare decât în 2023."

Nici echipa de cercetători nu este completă încă. Au fost angajaţi până acum 120, iar numărul lor trebuie să ajungă la 200.

Dan Stutman, șeful experimentelor laser: "Avem cercetători din aprox 9 sau 10 ţări, ceva de ordinul ăsta. Sunt foarte puţini cercetători în domeniul ăsta, este domeniu care abia se naşte. Asta este dificultatea, în toată lumea sunt 100-200 care se pricep în domeniul ăsta, deci e normal să fie foarte greu să găseşti oameni deja calificaţi. Pentru România este o şansă unică într-un mileniu acest proiect."

În plus, birocraţia încurcă proiectul de la Măgurele. Echivalările diplomelor specialiştilor din străinătate încă durează în jur de un an, deşi problema este cunoscută de câţiva ani.

Ludovic Orban, premierul României: "Mi-au povestit chiar o situaţie în care nu pot să aducă cercetători americani pentru că nu au diplomă de bacalaureat, iar în legislaţie e prevăzută obligativitatea existenţei diplomei de bac, care nu exista în sistemul de învăţământ de acolo. O să încercăm să reparăm."

Şi totuşi importanta proiectului a stârnit interesul oamenilor de ştiinţă din toată lumea. Pe lângă cercetătorii de renume care au venit să lucreze la Măgurele, marile universităţi au început să-şi trimită reprezentanţi.

Nicolae Zamfir, directorul ELI: "Universitatea din Osaka şi-a deschis în luna iunie un birou permanent cu un profesor care stă permanent la ELI. Nu este angajatul nostru, este al universităţii, dar e în mijlocul nostru."

Laserul de la Măgurele a fost construit cu peste 300 de milioane de euro, bani europeni. Pentru a funcţiona, centrul are nevoie şi de finanţare de la Guvern, de aproximativ 30 de milioane de euro pe an.

Articol recomandat de sport.ro

„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur