Câștigătorii Premiului Nobel pentru Chimie 2025. Cum poate schimba lumea descoperirea materialelor metal-organice
Premiul Nobel pentru Chimie 2025 a fost câștigat de Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi pentru dezvoltarea materialelor metal-organice (MOF), cu aplicații în captarea dioxidului de carbon, stocarea energiei și obținerea apei din aer.
Descoperire cu impact global
Comitetul Nobel a anunțat miercuri, 8 octombrie 2025, câștigătorii Premiului Nobel pentru Chimie: Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi. Cei trei oameni de știință au fost recompensați pentru „dezvoltarea structurilor metal-organice (MOF-uri)”, materiale revoluționare care pot ajuta la combaterea schimbărilor climatice și la stocarea energiei curate.
MOF-urile sunt materiale formate din atomi de metal legați de molecule organice, rezultând o rețea tridimensională extrem de poroasă. Această structură le permite să „capteze” și să „elibereze” diverse molecule, de la dioxid de carbon până la vapori de apă.
Cine sunt laureații Nobel pentru Chimie 2025
Susumu Kitagawa – Japonia
Profesor la Universitatea Kyoto, Kitagawa a fost printre primii cercetători care au demonstrat cum pot fi controlate dimensiunea și forma porilor din aceste materiale. Munca lui a deschis drumul pentru aplicații în filtrarea aerului și captarea CO₂.
Richard Robson – Australia
Profesor la Universitatea din Melbourne, Robson este pionier în studiul polimerilor de coordonare – „scheletele” chimice care stau la baza MOF-urilor. Contribuțiile sale teoretice au fost esențiale pentru înțelegerea arhitecturii acestor materiale complexe.
Omar M. Yaghi – SUA
Profesor la University of California, Berkeley, Yaghi este considerat „părintele chimiei reticulare”, ramura care se ocupă cu proiectarea și combinarea acestor structuri. El a demonstrat cum MOF-urile pot fi folosite pentru extracția apei din aerul deșertic, o aplicație cu potențial uriaș în zonele afectate de secetă.
Ce sunt, de fapt, MOF-urile și la ce pot fi folosite
MOF-urile (Metal-Organic Frameworks) sunt materiale extrem de ușoare și poroase, comparabile cu un burete microscopic capabil să absoarbă și să elibereze gaze sau lichide.
Cercetările arată că ele pot fi folosite în:
- captarea și stocarea dioxidului de carbon, reducând poluarea atmosferică;
- stocarea hidrogenului, o sursă de energie curată;
- filtrarea și purificarea apei și aerului;
- extracția apei din aer în regiuni aride;
- producerea de catalizatori pentru reacții chimice ecologice.
De ce contează această descoperire
MOF-urile reprezintă una dintre cele mai promițătoare inovații pentru tranziția către o economie verde. Ele pot transforma modul în care captăm poluanții, producem energie și gestionăm resursele naturale.
Comitetul Nobel a subliniat că munca celor trei chimiști „a deschis o nouă cale în știința materialelor”, oferind soluții concrete la unele dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI – schimbările climatice, lipsa apei și criza energetică.
Un premiu cu tradiție și prestigiu
Premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat pentru prima dată în 1901 și rămâne una dintre cele mai importante distincții din lume. Laureații primesc o medalie, o diplomă și o sumă de aproximativ 1 milion de dolari.
Ceremonia de decernare va avea loc, ca în fiecare an, pe 10 decembrie, la Stockholm, în ziua în care se comemorează moartea inventatorului Alfred Nobel
