Boala care îi face pe cei suferinzi să vadă în jurul lor numai monștri. ”Toți arată ca o armată de demoni”
Imaginează-ți fața unei persoane. Acum imaginați-vă că, ori de câte ori vă uitați la acea față, exista șansa să pară distorsionată. Să vezi, practic, un demon. Așa este viața pentru o persoană cu prosopometamorfopsie sau PMO.
Bazându-se pe feedback-ul unui bărbat în vârstă de 58 de ani care are PMO de aproape trei ani, cercetătorii de la Dartmouth College au modificat fotografiile fețelor pentru a imita distorsiunile „demonice” pe care le-a experimentat, scrie Science News.
Se crede că aceasta este prima dată când au fost create imagini care reproduc atât de îndeaproape ceea ce vede un pacient cu această afecțiune, relatează psihologul Antônio Mello și colegii săi în revista Lancet din 23 martie.
„Sperăm că acest lucru are un impact semnificativ asupra modului în care oamenii se gândesc la PMO, în special pentru ca aceștia să poată înțelege cât de severe pot fi urmările acestei boli”, spune Mello. De exemplu, spune el, unui pacient nu-i plăcea să meargă la magazin, deoarece toți cumpărătorii de acolo arătau ca „o armată de demoni”.
PMO este prost înțeles, cu mai puțin de 100 de cazuri citate din 1904. Pacienții raportează o mare varietate de distorsiuni faciale. În timp ce pacientul din acest studiu vede trăsături extrem de întinse, cu șanțuri adânci pe față, alții pot vedea distorsiuni care fac ca respectivele caracteristici faciale să își mute poziția sau să își schimbe dimensiunea.
Pacientul vede fețele distorsionate doar la persoanele de lângă el, nu în poze
Din acest motiv, această vizualizare este specifică doar pacientului din studiu și nu s-ar aplica tuturor celor cu PMO, spune Jason Barton, neurolog la Universitatea British Columbia din Vancouver, care a mai lucrat cu cercetătorii, dar nu a fost implicat în acest studiu. Totuși, „cred că este util ca oamenii să înțeleagă tipurile de distorsiuni pe care oamenii le pot vedea”.
Unele aspecte neobișnuite ale acestui caz au permis cercetătorilor să descrie cu acuratețe distorsiunile percepute de pacient. În primul rând, pacientul le vede numai pe fețele persoanelor aflate lângă el, și nu pe fețele de pe un ecran sau pe hârtie.
Majoritatea persoanelor cu PMO nu fac această distincție. Distorsiunile acestui pacient sunt, de asemenea, întotdeauna prezente, mai degrabă decât ocazional, ca în majoritatea celorlalți cu afecțiune.
Prin plasarea unei persoane alături de o fotografie a acelei persoane într-un cadru identic, pacientul a putut compara o față distorsionată (persoana din cameră) cu aceeași față nedistorsionată (fotografia de pe ecranul unui computer).
PMO, o boală subdiagnosticată
El a descris diferențele cercetătorilor, care au editat imaginile într-un program de calculator până când pacientul a confirmat că imaginea modificată se potrivește cu fața în persoană.
Mello speră că rezultatele studiului va educa clinicienii despre această afecțiune subdiagnosticată. De când echipa sa și-a lansat site-ul în urmă cu câțiva ani, au auzit de la peste 70 de oameni care au prezentat simptome de PMO, dintre care mulți au fost diagnosticați greșit. Barton observă că este adesea interpretată ca o problemă psihiatrică - cum ar fi schizofrenia - mai degrabă decât una neurologică.
Când sunt diagnosticați corect, neurologii pot trata uneori afecțiunea care cauzează PMO, cum ar fi convulsii sau accident vascular cerebral. Cu toate acestea, mecanismele exacte din spatele distorsiunilor rămân necunoscute și, uneori, ele afectează oameni fără afecțiuni subiacente aparente.
O mai bună înțelegere a mecanismelor ar putea ajuta persoanele cu PMO, spune Mello, precum și o mai bună înțelegere a modului în care funcționează procesarea facială în general.
