Ajunul Anului Nou va fi mai lung cu o secunda in acest an. Cum trebuie sa sune numaratoarea inversa de Revelion
Anul in care inca ne aflam va avea o secunda in plus, regula aplicata in lumea intreaga, pentru a tine pasul cu schimbarile survenite in viteza de rotatie a planetei astfel ca de revelion trebuie sa numaram o secunda in plus, relateaza AFP.
“5... 4... 3... 2... 1... 1... La multi ani!” Asa ar trebui sa sune numaratoarea inversa de Revelion pentru cei care doresc sa fie foarte rigurosi, in pas cu timpul universal definit de ceasurile atomice si ritmul de rotatie al Pamantului.
Tarile care utilizeaza Timpul Universal Coordonat (UTC) vor adauga o secunda intercalata, numita si secunda bisecta, in timpul numaratorii inverse din noaptea dintre ani, ceea ce va face ca ultimul minut din 2016 sa aiba 61 de secunde, arata sursa citata. In cazul altor state, ora va fi determinata dupa fusul orar raportat la UTC.
Saltul de o secunda se introduce in UTC la sfarsitul lunilor decembrie sau iunie, dupa analizarea cu cea mai mare precizie a neregularitatilor vitezei de rotatie a Pamantului. Ceasurile atomice nu isi modifica ritmul de functionare, fiind capabile sa mentina timpul perfect pentru 300 de milioane de ani, fara sa se abata cu o secunda.
"Aceasta extra-secunda sau secunda bisecta da posibilitatea alinierii timpului astronomic care este neregulat si e calculat in functie de viteza de rotatie a Pamantului, la UTC, care este extrem de stabil si a fost determinat de ceasurile atomice incepand din 1967", potrivit unui comunicat al Observatorului din Paris, cladire ce gazduieste Serviciul international de monitorizare a rotatiei terestre si a sistemelor de referinta (IERS), responsabil de sincronizarea orei.
"Secventa datelor markerilor secundei UTC vor fi: 31 decembrie 2016 - 23:59:59, 23:59:60, 1 ianuarie - 00:00:00", se arata pe site-ul IERS.
Aceasta ajustare este necesara deoarece viteza de rotatie a Pamantului nu este constanta - uneori aceasta este mai accelerata, alteori mai lenta, insa per total manifesta o incetinire cu aproximativ doua miimi de secunda in fiecare zi - din cauza unor factori printre care se numara efectul fortelor gravitationale exercitate de Luna si Soare, ceea ce prelungeste in mod imperceptibil zilele pamantenilor. Ca urmare, timpul astronomic - durata unei zile pe Pamant - se desincronizeaza treptat in raport cu timpul atomic - masurat de aproape 400 de ceasuri atomice amplasate in mai multe locuri pe glob, dupa cum mai arata sursa citata.
Acest fenomen ne obliga sa readaptam ceasurile. In medie, la fiecare 18 luni, trebuie sa "intarziem timpul" cu o secunda pentru a "astepta" natura. Acest lucru a fost facut deja de 26 de ori, din 1972.
Aparent, adaugarea unei secunde va fi insesizabila, insa sistemele de inalta precizie, cum ar fi sistemele de navigatie prin satelit sau marile retele informatice, trebuie sa efectueze o recalibrare pentru a evita un decalaj potential catastrofal. Este de altfel motivul pentru care nu se programeaza nicio lansare de racheta intr-o astfel de zi, un decalaj chiar si atat de mic putand da peste cap toate calculele.
