Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion în zonele din țară
Cine spune că sărbătorile au trecut sigur nu are în familie, sau printre prieteni, un Ion sau o Ioana, care să îi cheme la petrecere. Fapt foarte puţin probabil, pentru că, în 2019, peste două milioane de români poartă acest nume.
În satele noastre, cei botezaţi cu numele sfântului au fost luni în centrul atenţiei.
Ioana are 2 ani. Un nume care paradoxal nu e deloc demodat. Inclusiv orăşenii revin la variantele clasice, mai ales când îşi botează pruncii cu gândul la un bunic de care au fost ataşaţi.
Ei sunt 1.381.000: Ion, Ionică, Ionel şi Nelu. Ele sunt 645.000: Ioana, Ionela, Ionică sau Nela. Nu-i de mirare că ei doi s-au găsit uşor unul pe altul, acum un sfert de veac.
Ion și Ioana: ”Ne-am gândit să ne înnoim cu ceva. Aşteptăm şi musafiri, bineînţeles, că avem mulţi prieteni.”
Pentru aşa o zi mare, prietenii vechi pun deoparte din vreme bani pentru daruri.
Evident, şi eroii zilei fac un efort financiar. Mai ales că seara rudele şi prietenii aşteaptă să fie cinstiţi.
În fiecare an, pe 7 ianuarie repetăm o lecţie importantă la fizică. Ionii pozitivi sunt cei care fac cinste, iar ionii negativi, cei care îşi uită inexplicabil numele de botez şi portofelul acasă. Norocul face că sunt ultimele zile ale promoţiilor de sărbători.
Petrecerile de Sfântul Ion au început în unele case încă de dimineaţă. Intr- o localitate din Olt, de exemplu, sărbătoriţii s-au trezit cu musafirii în poartă. Ionii sunt purtaţi pe braţe şi stropiţi cu apă şi busuioc.
Agitaţie mare este şi în satul Talmacel, din Sibiu, unde un sfert dintre locuitori aşteaptă oaspeţi.
De marți, răsuflăm uşuraţi. Următoarea lună a cadourilor începe abia pe 1 martie.
