Studiu: 94% dintre tineri au nivel scăzut de toleranță, românii cred în știrile distribuite de prieteni pe rețele sociale
Aproape toți tinerii români din ziua de azi au un nivel scăzut de toleranță și sunt aproape complet dezinteresați de participarea socială, în timp ce majoritatea românilor nu au încredere în presă, ci în știrile distribuite de prieteni pe rețele sociale.
Tinerii, persoanele cu nivel educaţie scăzut şi persoanele cu venituri reduse sunt mai predispuse să nu aibă încredere în informaţiile prezentate în mass-media, arată datele din Barometrul de Consum Cultural, prezentat duminică în cadrul Festivalului Naţional de Teatru.
De asemenea, persoanele care participă la activităţi culturale cu caracter public şi non-public manifestă un nivel mai ridicat al încrederii sociale în raport cu toate categoriile de persoane vizate.
Conform rezultatelor, 94% dintre tinerii respondenţi, cu vârste cuprinse între 18-35 de ani, folosesc internetul zilnic şi manifestă un nivel mai scăzut de toleranţă, sunt aproape dezinteresaţi de participarea socială sau civică şi mai puţin toleranţi faţă de anumite categorii sociale.
Rezultatele Barometrului arată că, în ceea ce priveşte activităţile culturale din spaţiul privat realizate de respondenţi, cel puţin o dată pe an, se înregistrează o creştere a practicilor audio-vizuale: consumul de muzică a crescut la 96% în 2022, faţă de 85% în 2019, vizionarea programelor TV a crescut la 97% în 2022, faţă de 92% în 2019.
De asemenea, Barometrul evidenţiază o creştere a utilizării internetului la 85% în 2022, faţă de 70% în 2019, iar procentul de utilizare a reţelelor de socializare a atins 88% în 2022, faţă de 79% în 2019.
În rândul activităţilor practicate pe internet, s-au înregistrat o serie de creşteri semnificative: 26% dintre respondenţi au cumpărat cărţi, CD-uri, bilete la teatru, bilete la evenimente culturale etc. în 2022, faţă de 16% în 2019, 51% dintre respondenţi au vizionat filme sau programe TV difuzate online (Netflix, HBO GO, Voyo etc.) faţă de 27% în 2019, iar vizitarea website-urilor muzeelor, bibliotecilor, festivalurilor, teatrelor, paginilor cu evenimente culturale a crescut la 40% în 2022, de la 12% în 2019.
Datele privind consumul de carte indică faptul că, în 2022, 56% dintre respondenţi au citit cărţi în format tipărit şi 28% în format electronic.
94% din tineri folosesc zilnic internetul, au toleranță scăzută și sunt complet dezinteresați de participarea socială
„Barometrul de Consum Cultural este un produs sociologic de foarte înaltă ţinută şi extrem de important pentru toţi cei care fac cultură pentru a înţelege mai bine care sunt raporturile dintre aceştia şi restul societăţii - felul în care societatea ar putea fi chemată către cultură”, a precizat prof. univ. dr. Andrei Ţăranu, Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA.
Conform Barometrului, 94% dintre tinerii respondenţi, cu vârste cuprinse între 18-35 de ani, folosesc internetul zilnic. Acest segment de public tânăr, care petrece foarte mult timp pe internet, manifestă un nivel mai scăzut de toleranţă, este aproape dezinteresat de participarea socială sau civică şi este mai puţin tolerant faţă de anumite categorii sociale.
Încrederea socială este una dintre dimensiunile cheie ale participării democratice.
Respondenţii au cea mai mare încredere în membrii familiei (91%), în oamenii pe care îi cunosc personal (56%) şi în cei din comunitatea de proximitate (38%) - cartierul, satul sau comuna.
Rezultatele indică faptul că persoanele care participă la activităţi culturale cu caracter public şi non-public manifestă un nivel mai ridicat al încrederii sociale în raport cu toate categoriile de persoane vizate.
75% nu au încredere în presă, cei mai mulți au încredere în știrile distribuite pe rețele de prieteni
Datele referitoare la percepţia mijloacelor de comunicare în masă arată faptul că organizaţiile de presă se confruntă cu un deficit foarte mare de încredere.
De exemplu, 75% dintre respondenţi fie au încredere puţină, fie nu au încredere deloc în ştirile distribuite prin oricare dintre canalele de informare.
Cel mai ridicat nivel de încredere pare să fie atribuit ştirilor publicate pe reţele de socializare şi distribuite de către rude sau prieteni: 28% dintre respondenţi declară că au încredere multă sau foarte multă în astfel de informaţii.
Barometrul evidenţiază şi legătura dintre preferinţa respondenţilor pentru libertate şi siguranţă, ca valori democratice, şi consumul cultural non-public.
La nivel general, datele studiului indică o preferinţă substanţială a respondenţilor pentru siguranţă (68%), în detrimentul libertăţii (32%).
Este important de menţionat că cei care au optat pentru siguranţă sunt, mai degrabă, consumatori fideli ai emisiunilor şi programelor TV, iar cei care şi-au exprimat preferinţele în favoarea libertăţii au ca principală sursă de informare presa scrisă (ziare, reviste).
„Barometrul de Consum Cultural este un instrument esenţial pentru fundamentarea politicilor publice, pentru că puţine dintre politicile derulate în România pot beneficia de această abordare sociologică, pot apela la date empirice, fie pentru a măsura impactul, fie pentru a evalua schimbarea pe baza unor indicatori măsuraţi în diferite stadii”, a declarat Dan Jurcan, director de Cercetare Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Barometrul de Consum Cultural, un instrument important pentru stabilirea politicilor pe termen lung
Barometrul de Consum Cultural 2022 evaluează schimbările înregistrate la nivelul practicilor de consum cultural, accentuând particularităţile acestuia în rândul tinerilor, şi analizează, pentru prima dată în România, relaţia dintre cultură şi democraţie.
„Barometrul de Consum Cultural este un instrument important pentru Ministerul Culturii, în special în ceea ce priveşte fundamentarea deciziilor care să ajute la dezvoltarea politicilor şi a măsurilor pe care le putem promova, pe termen lung, pentru fiecare sector cultural în parte”, a transmis în mesajul său Raluca Turcan, Ministrul Culturii.
„Apreciez în mod special faptul că cercetarea analizează, într-un demers de pionierat, relaţia dintre cultură şi democraţie, care este cu atât mai importantă în contextul internaţional pe care îl trăim acum. Cultura şi democraţia sunt piloni esenţiali ai unei societăţi vibrante şi se alimentează reciproc”, a declarat Janina Sitaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
„Astăzi asistăm cu toţii la o aniversare. O aniversare de majorat a celui mai important studiu de cercetare care măsoară nivelul de consum cultural în România, Barometrul de Consum Cultural, o publicaţie care şi-a câştigat renumele, de-a lungul timpului, prin rigurozitatea cercetării şi abordarea unică a participării culturale.
Românii nu mai sunt interesați de cultură
Barometrul revine după perioada pandemică în care noi l-am înlocuit cu un studiu care a măsurat intenţiile de participare culturală. Am observat, totuşi, că tendinţele se păstrează, prin urmare, stăm ceva mai bine decât în 2021, suntem pe un trend ascendent, dar nu am ajuns încă la nivelul de consum din 2019”, a menţionat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Director General INCFC, coordonator şi co-autor al studiului.
La nivelul consumului cultural în spaţiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creştere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puţin o dată pe an (59% dintre respondenţi în 2022, faţă de 45% în 2019).
Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărţi de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expoziţiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.
„Cred că pentru a avansa în ceea ce ne propunem, începând chiar de la nivelul conceptului unui eveniment cultural, avem nevoie de instrumente, de studii aşa cum este şi Barometrul de Consum Cultural. Prin datele pe care ni le pune la dispoziţie, INCFC contribuie la corelarea demersurilor noastre cu politicile publice şi strategiile,” a subliniat prof. univ. dr. Aura Corbeanu, vicepreşedinte UNITER şi director executiv al FNT.
