Soluția fermierilor români prin care și-au crescut fulminant vânzările
Fermierii români care au fost inspiraţi şi s-au asociat în cooperative agricole, strâng primele roade ale ideii lor. Au început să le crească afacerile la fel şi vânzările, iar acum au contracte cu marile magazine.
Unii s-au întors în România din vestul Europei însă se plâng ca statul ar putea să-i ajute mai mult ca să fie competitivi.
Gavrilă Chindriș a lucrat câţiva ani în Spania. S-a întors în 2014 în România cu o idee, să facă parte dintr-o asociaţie de agricultori. Cooperativa lui are astăzi 13 membri, iar el plantează varza, vinete, conopida, ţelina pe 6 hectare. Toată marfa ajunge exclusiv în supermarketuri.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Puţine şanse sunt să îţi vinzi marfa care o produci, dacă este pe cont propriu. Cu cooperative este un mare ajutor pentru desfacere, se pot desface cantităţi mari şi atunci te scapi de marfă”, spune Gavrilă Chindriș.
Într-o asociaţie, legumicultorii scapă de grija negocierii preţurilor. De asta se ocupă un agent de vânzări. Acestea sunt motivele pentru care Radu a acceptat să facă agricultura la comun, ca să se salveze de faliment.
"Fiecare ştia cât produce pentru cine produce şi atunci cu mentalitatea asta vestică am zis că asta e viitorul e drumul pe care şi noi să mergem”, spune Radu Telecan.
Inspiraţi de fermierii din Austria ori Olanda, câţiva români din Baia Mare au fondat acum 10 ani cooperativa care adună acum 30 de producători de lactate, mezeluri, produse ecologice, fructe şi legume.
Vasile Ciolte, producător: "Maramureşul are printre cele mai multe produse tradiţionale din ţară. Suntem cotaţi ca o asociaţie de elită. "
Camelia Pop, reprezentant firmă: "Toate sunt produse bio din culturi certificate bio. Încercam să atacăm toate lanţurile de magazine mari."
Pentru a fi membru în cooperativă fiecare legumicultor plăteşte anual 2.500 de lei.
După atâţia ani de asociere, au apărut şi rezultatele. Anul trecut o cooperativă agricolă de la Cluj, de pildă, a avut vânzări de peste 200.000 de euro.
Din păcate, în asociaţiile agricole româneşti nu totul merge şnur ca în vest.
Anca Marcu director de vânzări cooperative argicola Cluj: "Am avut avem o lege care nu poate fi aplicată care prevede nişte reduceri de taxe şi impoztie pentru cooperative pe o perioadă de cinci ani, nu poate fi aplicată pentru că nu avem norme de aplicare şi o armonizare cu codul fiscal."
Fermierii se plâng ca asociaţiile nu primesc subvenţii, aşa cum se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană. Mai mult, în cadrul cooperativelor sunt taxaţi de două ori.
