Sfântul Visarion de la Lainici, unul dintre sfinții omorâți de comuniști. 40% dintre preoții Olteniei, torturați în închisori
Sfântul Visarion de la Lainici este doar unul dintre mucenicii omorâți de comuniști, în condițiile în care peste 40% din preoții Olteniei au fost arestați și torturați în temnițele comuniste.
Mitropolitul Olteniei şi Arhiepiscopul Craiovei, Irineu, a afirmat, duminică, la Mânăstirea Lainici, unde a avut loc slujba de proclamare locală a canonizării Sfântului Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, că 40% dintre preoţii slujitori din Oltenia au fost arestaţi şi chinuiţi în temniţele comuniste.
Potrivit IPS Irineu, Sfântul Visarion de la Lainici face parte dintre mulţii mucenici din Oltenia care ”au suferit fără cârtire pentru credinţa ortodoxă în Mântuitorul Iisus Hristos şi a trecut din lumea aceasta în urma chinurilor provocate de comunişti, prin moarte mucenicească".
"Bunul Dumnezeu a rânduit ca în această zi de mare prăznuire să cinstim pe un vrednic înaintaş al nostru, un părinte iubit al acestei sfinte mănăstiri, care din fragedă copilărie a fost ales de Dumnezeu să fie deschizător de drumuri, conducător al obştei acesteia călugăreşti. A agonisit slavă după slavă, pentru că Sfântul Visarion a trecut succesiv prin mai multe răstigniri şi prin mai multe morţi şi a dobândit mai multe învieri, cea din urmă fiind a trecerii din lumea aceasta în viaţa veşnică", a spus IPS Irineu.
Mitropolitul Olteniei a menţionat că Sfântul Visarion de la Lainici a trecut la viaţa veşnică în acelaşi an (1951) cu Sfântul Gherasim de la Tismana, un alt sfânt al Olteniei, a cărui canonizare locală a avut loc în urmă cu o lună şi jumătate.
"Sfântul Visarion împletea rugăciunea cu cântarea, împletea ascultarea cu osteneala călugărească şi atât de mult a insistat în cântare că i-a învăţat pe părinţi această frumoasă cinstire a sfinţilor şi a lui Dumnezeu. Sfântul Visarion face parte dintre mulţii mucenici, preoţi de aici din Oltenia. În Oltenia au fost arestaţi şi au fost chinuiţi de regimul comunist 40% dintre preoţii slujitori. Foarte mulţi. Mulţi dintre ei au sfârşit în temniţe, alţii au murit după ce au venit acasă. Sfântul - şi el a suferit şi nu a cârtit niciodată. Ca o oaie spre junghiere a fost. Aşa cum spune proorocul David: pentru tine suntem aduşi ca nişte oi de junghiere. Şi într-adevăr, Sfântul Visarion este cu adevărat mieluşelul Mântuitorului Iisus Hristos, care s-a jertfit, care a răbdat şi acum se preaslăveşte împreună cu Sfântul Gherasim de la Tismana, care a murit în acelaşi an. Nu este o coincidenţă, ci este o providenţă a lui Dumnezeu, că sfinţii trăiesc pe pământ în locuri diferite şi se întâlnesc în ceruri. Acolo ei se roagă pentru noi", a spus IPS Irineu în faţa celor câteva mii de credincioşi prezenţi la slujba de la Lainici.
Sfântul Visarion a organizat un spital pentru muncitorii din Defileul Jiului
Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, PS Sebastian, a dat citire Tomosului sinodal al BOR pentru proclamarea canoninăzii Sfântului Cuvios Mucenic.
"Cuviincios şi vrednic de toată lauda este a cinsti pomenirea celor ce s-au săvârşit întru sfinţenie, care au câştigat către Dumnezeu îndrăznire prin slăvita lor moarte mucenicească. Despre ei, Mântuitorul Iisus Hristos ne spune că, întrucât au ascultat cuvântul Său, s-au făcut şi prietenii Lui. Prin jertfa lor, ei s-au asemănat mirelui Hristos ascultând cuvântul Lui care zice: "Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că mai înainte de voi, pe Mine M-a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi pe ai săi, dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea vă urăşte pe voi lumea". Moartea lor martirică este expresia supremă a credinţei şi iubirii lor de Hristos. Printre aleşii ai lui Dumnezeu se numără şi Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici", a spus PS Sebastian.
Potrivit Tomosului sinodal al BOR, Sfântul Cuvion Visarion de la Lainici s-a născut la 28 mai 1884 în comuna Secuieni, din judeţul Bacău, primind la botez numele Gheorghe. A urmat şcoala de cântăreţi la Roman, sporind în virtuţi, sub călăuzirea duhovnicului său, episcopului isihast Gerasim Saffirim. A intrat ca frate începător la Sfânta Mănăstire Frăsinei şi a fost tuns în monahism cu numele Visarion de către stareţul Porfirie Bucurescu. Văzând sporirea lui în viaţa duhovnicească, stareţul Porfirie l-a propus pentru primirea preoţiei şi a fost hirotonit în anul 1922. În primăvara anului 1929, Sfântul Visarion a fost numit stareţ al Mănăstirii Lainici, ascultarea sa fiind să refacă din temelii mănăstirea ruinată de război. El a întemeiat o obşte care se conducea după principiile vieţii isihaste paisiene, aşa cum se formase el însuşi în obştea de la Frăsinei.
"Pentru că avea inima plină de dragoste, Sfântul Visarion a ajutat şi la organizarea unui spital pentru cei ce sufereau accidente pe şantierele de pe Defileul Jiului. În acea perioadă, mănăstirea şi obştea au sporit atât în cele duhovniceşti, cât şi în cele materiale. Sfântul Visarion a fost cel care s-a învrednicit să afle cinstitele moaşte ale înaintaşului său în stăreţie, Sfântul Cuvios Irodion, pe care le-a pus într-un sicriu mic şi le-a ascuns ca pe o comoară de mare preţ şi mai adânc în măruntaiele pământului ca să le ferească de profanarea celor răi. Peste ani, sfintele moaşte aveau să fie redescoperite cu prilejul canonizării Sfântului Irodion, în anul 2011. Pentru ostenelile sale, Cuviosul Visarion a primit de la Dumnezeu darul povăţuirii duhovniceşti, dar şi pe cel al vindecărilor minunate", se mai spune în Tomosul sinodal.
A murit din cauza rănilor suferite, după ce a fost bătut cu bestialitate de comuniști
În perioada comunistă, Mănăstirea Lainici a ajuns să fie ocupată de soldaţii regimului, care tulburau viaţa monahală şi slujbele bisericii. Într-o după-amiază, mai marele acestor soldaţi a bătut fără vină pe fericitul stareţ, cerându-i să-şi părăsească chilia.
Sfântul a încercat să-l liniştească, dar acela l-a bătut cumplit, călcându-l în picioare şi aruncându-l de pe cerdacul chiliei sale. Trântit la pământ, Sfântul Visarion şi-a frânt piciorul şi a rămas într-o baltă de sânge. Mai mult, ofiţerul i-a ameninţat pe părinţi că dacă va spune cineva din mănăstire ceva despre acest fapt, cu toţii vor fi ucişi.
După câteva zile de la aceste chinuri, rănile şi piciorul s-au infectat, iar medicii au fost nevoiţi să-i amputeze piciorul Sfântului Visarion. Simţindu-şi sfârşitul aproape, cuviosul a cerut să primească tunderea în schima mare, iar la scurt timp, pe 8 noiembrie 1951, la vârsta de 67 de ani, s-a mutat la Domnul, "primind astfel slăvită cunună mucenicească".
Sfântul Cuvios Visarion de la Lainici va fi numărat între sfinţii bisericii şi pomenit în ziua lui de prăznuire la 10 noiembrie în fiecare an, urmând să fie înscris în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
