Romanii refuza sa-si faca public CNP-ul. Doar 7% din populatie a fost numarata in 2 zile. VIDEO
Discutam despre o picatura intr-un ocean cu peste 8 milioane de locuinte. Dincolo de faptul ca sunt ocupati si muncesc pana tarziu, foarte multi romani se feresc sa raspunda la chestionare.
Pur si simplu, nu vor sa ii dea CNP-ul unui necunoscut. Chiar daca cei de la Statistica spun ca numai asa au siguranta ca o persoana nu apare de doua ori, nu i-au convins pe oameni ca datele lor nu vor fi accesate de oricine.
Recensamantul de anul acesta aduce mult mai multe modificari comparativ cu cel din 2002, de pilda. Pe langa faptul ca trebuie sa dam CNP-ul, mai trebuie sa furnizam si informatii cu privire la migratie, dar si multe detallii cu privire la starea civila.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
CNP-ul insa a starnit cele mai multe controverse. Sute de romani si-au pus intrebarea : "De ce e nevoie de codul numeric personal la un recensamant care nu doreste decat sa ne numere?"
Oamenii se tem insa ca aceasta imensa baza de date ar putea fi folosita impotriva cetatenilor. Ar fi o formalitate pentru Fisc, justitie, banci sau companii de asigurari sa o acceseze. Cei din Institutul National de Statistica sustin ca asa ceva nu se va intampla.
Pana la lege noi lucram insa cu oameni. Iar recenzorii au in posesia lor datele noastre timp de cateva zile. Responsabilitatea lor e uriasa: pierederea, divulgarea sau publicarea datelor noastre ii baga la puscarie. De la recenzor datele se aduna apoi intr-un computer. Formularele sunt distruse abia dupa un an.
In sala serverelor a Institutului National de Statistica, locul in care vor ajunge toate datele de la recensamant, accesul este securizat. Nimeni nu intra fara o cartela speciala. Mai mult decat atat, cei care patrund aici nu trebuie sa aiba la ei vreun CD sau vreun DVD, astfel incat sa poata copia informatiile din aceste calculatoare. Nu in ultimul rand, cei care lucreaza cu aceste informatii vor trebui sa semnzee un contract de confidentialitate.
In cele doua zile de recensamant, doar un milioan si jumatate de romani au fost de acord cu aceasta chestionare.
Daca ar fi sa facem un top al judetelor, am afla insa ca cele mai multe persoane recenzate au fost in Covasna si in Valcea, pe cand bucurestenii au fost cei mai rezervati in a deschide usa.
Din pacate, in toata aceasta disputa nici macar Comisia de Statistica a Uniunii Europene nu reuseste sa ne lamureasca.
Reprezentantii Eurostat spun clar ca legislatia recensamanturilor realizate in Uniune da practic mana libera statelor membre sa organizeze dupa bunul plac aceste cercetari. Si tocmai de aceea spun ca nu au informatii detaliate despre fiecare tara in parte.
Pe de alta parte, trebuie precizat ca nu suntem totusi singura tara care prevede aceasta obligativitate. Cu ani in urma, si letonii, polonezii si cehii si-au trecut in chestionare codul numeric personal. In plus, sa nu uitam ca aceasta informatie este obligatorie si in Statele Unite ale Americii.
